25 august 2009

  Operator de date cu caracter personal: 5712

R O M A N I A
  MINISTERUL PUBLIC      

PARCHETUL DE PE LANGA TRIBUNALUL HUNEDOARA

Deva, str.1 Decembrie, nr.25, cod 330025

Aceste date sunt confidentiale, potrivit Legii nr. 677/2001, sub sanctiunile prevazute de aceasta lege.
Dosar nr. 922/P/2008     

Procurori din cadrul  la Parchetului de pe langa Tribunalul Hunedoara;
Examinand dosarul  cu numarul de mai sus privind pe invinuitii:
 
NECULA  AURELIAN

cercetat  pentru comiterea infractiunilor de :
       - neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatatea in munca de catre persoana care avea indatorirea de a lua aceste masuri  daca se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca, prev. de art. 37 al. 1,  2 si 3 din Legea nr. 319/2006(2 fapte);
        - ucidere din culpa prev. de art. 178 al. 1, 2 si 5 C.p. (6 victime)
                  - ucidere din culpa prev. de art. 178 al. 1, 2 si 5 C.p. (5 victime)

        - vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al. 2, 4 C.p.(3 victime),
        - vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al.1, 3 C.p (1 victima);
 Cu aplic. art. 33 lit. a si b C.p.

ROSU GHEORGHE

cercetat  pentru comiterea infractiunilor de :
 
-  neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatatea in munca de catre persoana care avea indatorirea de a lua aceste masuri  daca se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca, prev. de art. 37 al. 1,  2 si 3 din Legea nr. 319/2006;
                  - ucidere din culpa prev. de art. 178 al. 1, 2 si 5 C.p. (6 victime)
        - vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al. 2, 4 C.p.(3 victime),
        -vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al.1, 3 C.p(1 victima);
 Cu aplic. art. 33 lit. b C.p.

UNGUR DAN STEFAN

cercetat  pentru comiterea infractiunilor de :
- nerespectarea de catre orice persoana a obligatiilor si masurilor stabilite cu privire la securitatea si sanatatea in munca daca prin aceasta s-a creat un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca, prev. de art. 38 al. 1, 2 si 4 din Legea nr. 319/2006;
                  - ucidere din culpa prev. de art. 178 al. 1, 2 si 5 C.p. (6 victime)
        - vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al. 2, 4 C.p.(3 victime),
        - vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al.1, 3 C.p(1 victima);
 Cu aplic. art. 33 lit. b C.p.

EXPUN URMATOARELE:

1. Invinuitul Necula Aurelian a indeplinit pana in 17.11.2008 functia de director al E.M.Petrila, iar invinuitii Rosu Gheorghe si Ungur Dan-Stefan au indeplinit, pana la aceeasi data, functiile de inginer sef securitate si sanatate in munca, respectiv sef sector aeraj, la aceeasi unitate miniera ce face parte din structura Companiei Nationale a Huilei SA Petrosani.
La 15.11.2008, orele 1449, respectiv  1830, la Exploatarea Miniera Petrila, abatajul cu banc  subminat  nr. 431 oriz -250, au avut loc  doua deflagratii  soldate cu 13 victime decedate  si 15 persoane  care au suferit leziuni  arse si traumatice.
Conform dispozitiilor legale in materie, s-a constituit, de indata, o echipa de cercetare formata din inspectori de specialitate  din cadrul Inspectiei Muncii, specialisti criminalisti si medici legisti, echipa coordonata de procurori din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Petrosani, delegati cu efectuarea urmaririi penale.
In conformitate cu disp. art. 209 al. 4/1 lit. d C. pr. pen, la 16.11.2008, dosarul cauzei a fost inaintat  Parchetului de pe langa Tribunalul Hunedoara  cu propunere de  preluare in vederea  solutionarii, avandu-se in vedere complexitatea deosebita a cauzei.
Cercetarea administrativa a fost efectuata  de catre o comisie  formata din specialisti numiti prin decizia  nr. 589/17.11.2008 a Inspectoratului General de Stat. Actele normative care au stat la baza cercetarii si care  reglementeaza  domeniul relatiilor  de munca din perspectiva  sanatatii si securitatii  in munca sunt Legea nr. 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca si Hotararea Guvernului nr. 1425/11.10.2006 privind normele metodologice  de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii  in munca.
Prin legea susmentionata  se instituie , la art. 13  lit.e, obligatia, in sarcina angajatorului, intre altele, „sa elaboreze  instructiuni proprii, in spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau aplicarea  reglementarilor de securitate  si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca, aflate in responsabilitatea lor”. Dand curs acestor dispozitii legale imperative la nivelul Companiei Nationale a Huilei Petrosani, in cursul anului 2007  s-a constituit o comisie de specialisti  care au elaborat  Regulamentul  de securitate si sanatate  in munca (RSSM), aprobat prin Hotararea Consiliului de Administratie nr. 3 / 29.03.2007,  care reglementeaza relatiile  de munca din companie  si subunitatile  miniere aferente, cu caracter obligatoriu - in temeiul legii - pentru toti cei ce au  calitatea de angajator sau angajat.
2. Avand in vedere  complexitatea deosebita a  fenomenelor ce s-au manifestat  la 15.11.2008  si specificul aparte  al activitatii din minerit, se impune  o analiza detaliata  a imprejurarilor producerii  accidentului colectiv de munca, a unor termeni  si activitati ce caracterizeaza acest  domeniu, dupa cum urmeaza:

2.1. Despre circumstantele caracteristice ale abatajului cu banc subminat nr. 431 Orizont -250, locul producerii accidentului colectiv de munca din 15.11.2008

Perimetrul minier al E.M. Petrila  este situat in zona estica  a depresiunii tectonice Petrosani, fiind delimitat  la nord de falia „Marginala nordica”, la est de perimetrul minier  Lonea, la sud-est de  fostul perimetru minier Petrila-Sud, iar la sud  de perimetrul minier Livezeni.
Perimetrul se inscrie in ansamblul tectonic al regiunii, ca o parte a flancului nordic, avand directia generala orientata  sud-vest, nord-est, cu o inclinare spre sud-est de 65-80o. Faliile identificate  si cercetate  in acest perimetru  minier sunt falii transversale si diagonale normale,  cu inclinari de 70-800 si amplitudini cuprinse  intre 20 – 150 metri. Aceste falii au compartimentat zacamantul  in opt blocuri  mari, numerotate de  la 0 la VII.
In perimetrul de exploatare  Petrila au fost identificate  21 de straturi de  carbune, cu grosimi, extinderi si alcatuiri foarte diferite pe directii  si in special pe inclinarea zacamantului. Dintre acestea, doar cinci  prezinta importanta economica, fiind exploatate, respectiv straturile  3,4,5,7 si 13.  Stratul 3,  unde este  amplasat  si abatajul cu banc subminat  nr. 431 de la E.M. Petrila,  prezinta cea mai mare importanta economica, datorita  dezvoltarii liniare  in grosime.  Acest strat  detine  circa 58% din volumul rezervelor  de carbune ale acestui  perimetru de exploatare, fiind exploatat in prezent  doar in blocul II prin abataje frontale cu subminare  in spatele liniei de front.  Acoperisul -  partea superioara a stratului de carbune – stratului 3 este constituit  din gresii albicioase  cu ciment argilos, calcaros, fosilifer. Culcusul – partea inferioara  a stratului de carbune -  acestui strat  este format in schimb  din gresii  si argile grezoase, cenusii si cu urme de plante.
Campul minier Petrila  a fost deschis  ca urmare a executarii  unui intreg complex  de lucrari miniere pe verticala (adancime), combinate apoi in subteran, de la acestea, cu lucrari miniere  orizontale  si/sau inclinate.  Astfel, pentru accesarea campului  minier in centrul acestuia, au fost executate  un numar de  trei puturi: putul  Centru, echipat  cu colivii, a fost  destinat transportului de personal si materiale; putul Principal, cu schip este destinat exclusiv extragerii masei miniere (carbune, steril) din subteran, iar cel  de-al treilea, mai nou  construit, este tot un put  cu schip, cu destinatia mentionata. Prin subteran, aceste puturi  sunt legate  intre ele  prin lucrari (galerii) miniere  orizontale.
Intrucat mina Petrila  extrage  carbune de la cea mai mare adancime  din Valea Jiului , respectiv de la circa 1.000 metri, iar constructia  unui put pe o  asemenea adancime  este foarte dificila, pentru deschiderea  in adancime a campului minier  a fost necesara saparea  unor puturi oarbe. Aceste puturi se caracterizeaza  prin aceea  ca partea superioara de intrare, este practicata  tot in subteran, spre deosebire de puturile obisnuite, care au partea superioara la  suprafata.  Aceste puturi oarbe , ca si cele obisnuite,  sunt legate intre ele  si cu alte lucrari miniere de deschidere prin circuite  si galerii transversale, pana la strapungerea  pachetului de straturi.  Din aceste  galerii  transversale  s-au sapat  galerii directionale  in culcusul fiecarui strat principal.  Galeriile  transversale sunt acele galerii care strabat stratul  de carbune  perpendicular, iar galeriile directionale sunt acele  galerii ce sunt  paralele cu stratul exploatat.
Lucrarile  miniere de pregatire, asa cum o sugereaza si denumirea, sunt lucrari (galerii)  executate pentru accesarea  si punerea in exploatare  a unui abataj si definesc un complex minier de deschidere  si lucrari  miniere de exploatare.  Aceste lucrari, in conformitate cu prevederile  din proiectele cadru  pentru metodele  de exploatare, s-au executat  in roci sterile, carbune sau  chiar mixt in steril  si carbune si s-au materializat  in galerii (orizontale), plane inclinate  si suitori ( galerii cu inclinare mare  sau chiar verticale).
Campul de abataj nr. 431, str.3 bl. II oriz-250 m se afla in faza de exploatare  a ultimului subetaj, respectiv subetajul IV, epuizand pe verticala  stratul de carbune  la o adancime  de 960 metri. Se invecineaza  la vest  cu abatajul  cu banc  subminat nr. 433 aflat in faza de exploatare a subetajului III, deci cu un subetaj mai sus.
Pornirea si avansarea  pe directie  a celor doua abataje s-a realizat  de la un hotar conventional denumit in termeni profesionali  scarpa, dar in sensuri  opuse.
Lucrarile miniere de pregatire  si exploatare  a abatajului frontal  cu banc subminat  nr. 431  str. 3 bl.II oriz.-250 m, au fost cuprinse in Programul  general de exploatare  pentru trimestrul IV al anului 2008 (vezi anexele  ITM, vol.2, pag.141).  Initierea executarii  lucrarilor miniere  aferente  conturarii  abatajului nr. 431  s-a realizat  in baza unei cereri, intocmita  de  conducerea  sectorului I productie, respectiv inginer Holingher Ervin Dorel. 
In componenta unei unitati miniere se regasesc  mai multe sectoare, structurate pe genuri de activitati si anume:  aeraj, transport, electromecanic, investitii, productie etc.  Lucrarile  miniere de conturare  a acestui abataj  au constat  in saparea unei galerii directionale in culcusul stratului 3, saparea unei alte galerii  directionale  sub acoperisul  stratului 3, iar pentru unirea  acestora si crearea  frontului (abatajului) propriu-zis a fost sapata galeria (camera) de atac. Prima dintre ele a fost sapata  din galeria transversala nr. 431 partial in carbune, partial in steril, pana la limita  conventionala a campului de abataj.  Cea de-a doua  a fost insa sapata  din galeria transversala  de aeraj, integral  in stratul de carbune, la contactul cu rocile sterile  din acoperisul stratului 3. Galeriile (transversale, directionale, diagonale) aferente unui  abataj, imprumuta  la denumirea lor specifica  si numarul abatajului respectiv ( exemplu:  galeria directionala  nr. 431).
La  20.10.2008 a fost inceputa  executarea galeriei (camerei) de atac  din galeria directionala din culcusul stratului 3 pana in galeria directionala de sub acoperisul stratului 3, realizandu-se  astfel unirea (strapungerea) celor doua  galerii.
Implicit, prin aceasta activitate, abatajul a fost pus  sub depresiunea generala a minei (conectarea la aerajul  general al minei), lucruri care s-au petrecut  la 06.11.2008, in schimbul IV (orele 2400-600).
Lucrarile de pregatire mentionate s-au realizat prin operatiuni  de perforare-impuscare, sustinerea celor doua  galerii directionale  din culcus si acoperis  s-a realizat cu profile metalice  tip TH-5N, pasul de armare (dintre profile),  fiind cuprins  intre 0,5 – 0,7 metri, bandajarea (podul dintre  doua profile) realizandu-se  cu scandura groasa  din lemn. Suplimentar, inspre zona abatajului, s-a realizat  o sustinere din lemn  constituita din juguri  longitudinale (doua grinzi  din lemn rotund, verticale si una deasupra, transversala).
Sustinerea galeriei abatajului (camera de atac) s-a realizat cu coloane  formate  din cate doua grinzi metalice  GSA-1250 S, sustinute  de 4 stalpi  hidraulici, dispusi cate unul  la fiecare capat  al grinzii  din fata frontului de exploatat si doi stalpi hidraulici  la capatul grinzii  dinspre zona  subminata.  Consolidarea coloanelor  respective s-a realizat  cu grinzi metalice scurte tip GSA- 570 mm, iar bandajarea tavanului  abatajului si  peretilor laterali  s-a realizat cu plasa metalica  cusuta cu snur sintetic.  Intersectia  abatajului (galerie, camera de atac) cu cele doua galerii  directionale a fost sustinuta  cu acelasi tip de grinzi  si stalpi  utilizati  la galeria de atac.
Parametrii  tehnici  proiectati pentru abatajul  frontal  cu banc subminat  nr. 431 bl.II str. 3 oriz.250 m, au fost:
- inaltimea feliei  de baza a abatajului – 2,5 metri;
- lungimea frontului de baza, maxim 43 metri (54 coloane de grinzi  de sustinere numerotate dinspre  galeria directionala  din culcus  spre galeria directionala  sub acoperis);
- lungimea  campului de abataj – 225 metri;
- sustinerea  abatajului feliei de baza:  metalica, individuala, constituita  din stalpi hidraulici  tip SVJ-2500; grinzi metalice  speciale (in cruce) de tipul GSA-1250 S si grinzi scurte  tip GSA 570, cu rol de strangatori;
- pasul de avansare  a frontului de lucru – 1,25 metri;
- distanta dintre doua coloane  de grinzi – 0,8 metri;
- deschiderea (latimea) abatajului  - minim 2,5 metri si maxim 3,75 metri.
La 07.11.2008, in baza Permisului de lucru specific (anexele ITM, vol.3, pag.17), a fost pus in functiune  abatajul frontal cu banc subminat  nr. 431 bl.II str. 3  oriz. -250 m, permis aprobat  conform procesului-verbal  de punere in functiune  incheiat de conducerea E.M. Petrila.
Tehnologia de lucru din abataj (exploatarea carbunelui) s-a realizat in conformitate  cu prevederile  metodei cadru de  exploatare, ce poarta simbolul  1295 E/2003.
2.1.1. Metoda cadru de exploatare cu banc de carbune subminat pentru straturi groase si inclinare medie – 1295 E /2003.

Pentru extragerea carbunelui din subteran, la majoritatea unitatilor miniere din Valea Jiului s-a trecut la adoptarea metodei de exploatare cu surparea carbunelui in spatele liniei de front. Intregul proces de exploatare, incepand de la lucrarile de deschidere a unui abataj si pana la normele de protectia muncii aplicabile in procesul de productie, sunt prevazute in documentul intitulat „Metoda cadru de exploatare cu banc de carbune subminat” elaborat de catre specialisti din cadrul Institutului de Cercetari si Proiectari Miniere SA Petrosani si avizat prin procesul-verbal nr. 12 /18.10.2005 de catre Consiliul Tehnico-Economic al C.N.H. SA Petrosani, aprobat de Ministerul Economiei si Comertului in 01.11.2005 si de catre INSEMEX Petrosani in 13.09.2005, devenind astfel obligatorie de respectat si aplicat.

Urmand clasificarea straturilor de carbuni groase, in straturi cu inclinare mica, pana la 220, medie – pana la 450 si mare – peste 450, au fost elaborate si mai apoi adoptate, un numar de trei astfel de documente, specifice fiecarui tip de inclinare a stratului.

In esenta, aceasta metoda consta in extragerea carbunelui de la nivelul feliei (subetajului) de baza a abatajului, urmata de evacuarea prin descarcare gravitationala a carbunelui din bancul subminat in spatele liniei frontului de lucru. Separarea carbunelui din bancul subminat de roca sterila existenta in tavanul abatajului si respectiv in acoperisul stratului , are loc pe cale naturala, odata cu fisurarea si ruperea carbunelui, la efectuarea operatiunii de dirijare a presiunii miniere, operatiune ce consta in rapirea stalpilor si grinzilor aferente ultimului rand situat spre spatiul exploatat.

Dupa fisurarea si ruperea carbunelui in urma practicarii unor gauri lungi sau scurte, incarcate apoi cu exploziv, ce se detoneaza prin operatiunea de impuscare, acesta se antreneaza intr-o cadere gravitationala in abataj. Descarcarea acestuia din frontul de lucru pe transportorul din abataj se executa prin niste ferestre formate prin decuparea plasei pentru bandajarea abatajului, pe zone pozitionate in spatele liniei de front. Separarea la acest nivel a carbunelui de sterilul existent pe tavan si acoperis se realizeaza vizual, prin descarcarea si evacuarea carbunelui din banc, acest ciclu de „descarcare-evacuare” fiind oprit cand sterilul este intr-o proportie mai mare decat carbunele ce se evacueaza. Carbunele amestecat cu rocile sterile se considera pierdere, reducerea acestei pierderi caracterizand rentabilitatea metodei.
Ca etape de lucru aferente metodei de exploatare cu banc subminat, se evidentiaza:

1. – executarea galeriei (camerei, preabataj, suitor) de atac a abatajului, ce are rol de legatura (unire) a celor doua galerii directionale, din culcus si de sub acoperis si totodata cu rol de echipare si formare a scarpei (hotar conventional si totodata planul inclinat de curgere gravitationala a carbunelui si celorlalte roci);

2. – formarea scarpei - este o operatie de baza in faza de pornire a abatajului, intrucat acum se formeaza suprafata libera (planul inclinat) pentru desprinderea si coborarea gravitationala a carbunelui, pe toata inaltimea bancului subminat. Pentru realizarea scarpei in spatele abatajului /galeriei de atac, se impune recurgerea la solutia perforarii zonei, cu gauri lungi .

3. – extragerea carbunelui din abataj, care se realizeaza cu respectarea tehnologiei de lucru specifica metodei de exploatare cu subminare, in spatele liniei de front parcurgandu-se urmatoarele faze:
a. - taierea carbunelui la front – operatie ce se realizeaza prin perforarea – impuscarea unui singur rand de gauri in front, la vatra abatajului, in vederea realizarii fagasului cu adancimea de 1.250 mm, carbunele dislocat taindu-se cu ciocanul de abataj. Taierea prin impuscare cu exploziv se efectueaza pe portiuni, conform schemelor stabilite in dispozitia de impuscare.
b. - ridicarea grinzilor in consola si bandajarea tavanului – faza ce presupune curatarea carbunelui de la tavan, urmata de ridicarea grinzilor in consola, bandajarea tavanului cu plasa metalica si montarea grinzilor articulate scurte tip GSA -570 mm ce au rol de strangatori;
c. - evacuarea carbunelui dislocat si sustinerea grinzilor in consola – in aceasta faza se trece la evacuarea carbunelui prin lopatarea acestuia pe transportorul cu raclete (TR) din abataj si mai apoi evacuarea la suprafata. Odata cu operatiunea de evacuare a carbunelui se procedeaza si la tensionarea cate unui stalp hidraulic sub fiecare grinda, in consola, concomitent cu prinderea frontului prin bandajare cu plasa metalica legata de stalpii tip SVJ.
d. - evacuarea carbunelui din bancul subminat – dislocarea carbunelui din bancul subminat se produce datorita fisurarii acestuia in urma operatiunii de dirijare si datorita presiunii exercitate de rocile din acoperis. Pentru evacuare se realizeaza ferestre de descarcare prin taierea plasei metalice pe linia de dirijare, de la circa 0,5 metri de la tavan inspre vatra, intre doua coloane de grinzi, capetele plasei taiate legandu-se de stalpii tip SVJ dinspre spatiul exploatat.
Evacuarea carbunelui se realizeaza prin curgerea acestuia pe transportorul cu raclete din abataj treptat si in cantitati mici, dinspre galeria directionala din culcusul stratului 3 inspre galeria directionala de sub acoperis, dupa care ciclul se reia, astfel incat sa se produca o coborare uniforma a carbunelui din bancul subminat.
Dupa evacuarea completa a carbunelui, in momentul aparitiei rocilor sterile, se inchid ferestrele de descarcare prin coasere cu snur sintetic a plasei metalice, pentru a impiedica curgerea rocilor sterile in abataj.
e. - mutarea transportorului cu raclete din abataj pe noul aliniament si scurtarea transportorului din galeria directionala din culcusul stratului – in aceasta faza se demonteaza transportorul cu raclete de pe culcusul dinspre spatiul exploatat, culoar format din sirul de stalpi hidraulici montati sub capatul dinspre spatiul exploatat al grinzii din mijloc si sirul de stalpi hidraulici montati sub capatul dinspre spatiul exploatat al celei de-a treia grinzi care formeaza coloana de sustinere si remontarea acestuia pe culcusul existent pe mijlocul abatajului. Acest ultim culoar este format din sirul de stalpi hidraulici montati sub capatul dinspre spatiul exploatat al primei grinzi si sirul de stalpi hidraulici montati sub capatul dinspre spatiul exploatat al grinzii din mijloc.
f. - dirijarea presiunii miniere – in aceasta faza sunt demontati strangatorii de la stalpii si grinzile de pe ultimul culoar, apoi se rapesc stalpii hidraulici, fapt ce conduce la inchiderea spatiului exploatat aferent acelei zone.

Cu referire la faptul ca prin actul de finalizare a cercetarii administrative intocmit de catre specialistii din cadrul Inspectiei Muncii, s-a retinut ca pentru abatajul cu banc subminat 431 trebuia utilizata metoda cadru pentru strat cu , si nu cea specifica stratului cu inclinare mare, atat invinuitul Necula Aurelian – care , asa cum s-a mentionat pana la data de 17.11.2008 a indeplinit functia de director al E.M. Petrila, cat si invinuitul Rosu Gheorghe care, pana la aceeasi data, a indeplinit functia de inginer sef Securitate si sanatate in munca(SSM) la aceeasi unitate miniera, au avut obiectii.
Astfel, acestia au sustinut ca in mod gresit, analiza s-a efectuat pe baza prevederilor Metodei cadru pentru straturi cu inclinare medie, cand este cunoscut ca stratul 3, in perimetrul minier Petrila are o inclinare mai mare de 450 si se impunea utilizarea Metodei cadru pentru straturi cu inclinare mare. Din Studiul intocmit de cadre didactice din cadrul Universitatii Tehnice Petrosani , paginile 63,65,69,72 (sectiunea transversala prin abatajul nr. 431) si Anexa ITM, vol.4, pag. 49 (actul de cercetare al fenomenului de autoincalzire de la abatajul 431 din 1 – 6 octombrie 2007), rezulta ca inclinarea stratului 3 in zona acestui abataj are la culcus 420, iar la acoperis 42,80.
Aceasta denota o anumita superficialitate in abordarea unor probleme aparent minore care, prin modul de abordare, in practica pot conduce la adevarate drame, asa cum s-a dovedit.
In aceeasi ordine de idei, se retine si derogarea de la prevederile Metodei cadru, in sensul nerespectarii succesiunii operatiunilor de executat in perioada lucrarilor de conturare a abatajului nr. 431. Astfel, invinuitii Necula Aurelian si Rosu Gheorghe, in calitatile pe care le detineau, au acceptat si aprobat impuscarea gaurilor lungi pentru formarea liniei de descarcare a carbunelui, incepand cu data de 24.10.2008, inainte de strapungerea galeriei de atac ce a avut loc La 06.11.2008. Acest lucru, asa cum s-a retinut atat in expertiza tehnica efectuata de catre INSEMEX Petrosani, cat si in Studiul intocmit de catre cadre didactice de la Universitatea Tehnica Petrosani, a favorizat circulatia aerului prin bancul de carbune , fisurat in urma operatiunii de impuscare, care a condus la reactivarea combustiilor spontane ale carbunilor aflati in faza de autoincalzire de la nivelul subetajului superior.
Invinuitii au contestat acest lucru, spunand ca imprejurarea de a impusca inainte sau dupa strapungerea galeriei abatajului nu influenteaza esential acest lucru. Este evident insa ca influenta se manifesta in primul rand prin faptul ca focurile de mina apar mai repede tocmai cu perioada devansata. In al doilea rand, influenta era posibil sa nu fi fost esentiala in conditiile in care, din dorinta de a se realiza indicatorii cantitativi si calitativi de productie, nu s-ar fi procedat la impuscarea pe jumatate de abataj de gauri scurte si pe jumatatea cealalta de gauri lungi si descarcarea carbunelui din zona. Acest lucru a condus la creare de goluri mari in spatiul exploatat, care au fost alimentate prin aerajul deficitar de la nivelul abatajului si astfel accentuarea fenomenului de autoaprindere. Pe de alta parte, gazul metan aflat in stare libera sau emanat de stratul de carbune, fiind mai usor decat aerul, in tendinta sa de urcare, s-a acumulat in aceste goluri in concentratie exploziva. In timp, in tendinta de reasezare a echilibrului, rocile aflate in consola s-au prabusit, provocand migrarea gazului metan aflat in concentratie exploziva peste focurile de mina din zona, fapt ce a condus la prima explozie, ce a avut loc la 15.11.2008 orele 1449.
Prevederile Metodei cadru incalcate sunt cele de la Cap. 4, unde se stipuleaza: „Ca etape de lucru aferente metodei de exploatare cu banc subminat, se evidentiaza:
- executia galeriei de atac a abatajului;
- formarea scarpei de pornire a abatajului cu subminare;
- extragerea carbunelui din abataj „ ,
iar in subcapitolul 4.2., se stipuleaza: „ Ca operatie de baza in faza de pornire a abatajului, in contextul formarii suprafetei libere pentru desprinderea si coborarea gravitationala a carbunelui, pe toata inaltimea culcusului subminat, realizarea scarpei in spatele abatajului galeriei de atac presupune aplicarea solutiei cu gauri lungi de mina…

Dupa impuscarea gaurilor si formarea scarpei , faza intermediara de punere in functiune a abatajului, fara a se proceda la evacuarea carbunelui fragmentat, urmeaza etapa de extragere a carbunelui din abatajul cu banc subminat.”

Dispozitiile din Metoda cadru cu privire la conditiile in care pot fi puse in functiune doua abataje adiacente succesive, sunt diferite la cea cu privire la exploatarea straturilor cu inclinare mare fata de cele specifice exploatarii straturilor cu inclinare medie , cum este situatia abatajului nr. 431, subetaj IV.

Astfel, la cele cu inclinare mare, distantele pe verticala si orizontala intre doua abataje, pentru a nu aparea fenomenul de legaturi aerodinamice, sunt mai reduse, pe cand la cele cu inclinare medie, sunt mai mari. La capitolul 2 din Metoda cadru se prevede ca : „Exploatarea simultana in cadrul aceluiasi bloc poate avea loc in cazul campurilor de abataj adiacente, dar situate la cote /subetaje diferite, caz in care decalajul pe orizontala dintre doua abataje va fi echivalentul distantei dintre doi suitori de numar consecutiv( de regula 60 m), la care se mai adauga 20 metri de rezerva. In acest mod se va evita circulatia curentilor de aer pe acelasi suitor de numar, aerajul abatajelor urmand sa se faca independent”. In conditiile ignorarii sau necunoasterii de catre invinuitii Rosu Gheorghe si Necula Aurelian a Metodei cadru ce trebuia sa se aplice abatajului nr. 431, s-a ajuns ca distantele dintre acest abataj si abatajul nr. 433 situat la o cota superioara, dar invecinat, sa fie pe verticala de 25 metri in zona galeriei directionale din acoperis si de 34 metri in zona galeriei directionale din culcus, imprejurare care a condus la circulatia aerului prin fisuri si accentuarea fenomenului de autoincalzire a carbunelui.

O alta incalcare a Metodei cadru retinuta in sarcina invinuitilor Necula Aurelian, Rosu Gheorghe si Ungur Dan Stefan – acesta din urma indeplinind functia de sef sector aeraj, este si faptul ca acestia, in virtutea obligatiilor de serviciu, nu au luat masuri de combatere a focurilor endogene, aspect ce va fi tratat intr-o alta sectiune.

2.2. Despre sistemul de aeraj si omisiunea luarii masurilor de prevenire a focurilor endogene;

Pentru a asigura un microclimat propice desfasurarii de activitati umane in subteran, este necesara introducerea aerului de la suprafata. In acest scop, unitatile miniere au amenajat statii de ventilatoare situate la suprafata. Toate aceste instalatii principale de ventilatie sunt dotate conform dispozitiilor din Regulamentul de securitate si sanatate in munca, cu doua agregate ventilator – motor, unul in functiune , iar celalalt in rezerva, in stare de functionare. De asemenea, aceste instalatii sunt prevazute cu dubla alimentare cu energie electrica, prin doua linii de la doua surse diferite de alimentare, pentru a evita accidente de tip decuplare intempestiva care sa blocheze aerisirea subteranului. Acest tip de aerisire este cunoscut in limbajul de specialitate sub denumirea de aeraj sub depresiune generala a minei.
Pentru aerisirea lucrarilor de deschidere si pregatire in fund de sac se utilizeaza instalatiile de aeraj partial. Acestea pot fi compuse din ventilatoare pneumatice (VP) ce functioneaza numai pe baza de aer comprimat sau ventilatoare electropneumatice (VEP) ce functioneaza atat pe baza de aer comprimat, cat si pe baza de energie electrica si conducte metalice sau flexibile (denumite si lucne). Pe termen limitat este admisa utilizarea instalatiilor de aeraj partial sau de activare, cum li se mai spune, in conditii deosebite, de exemplu pentru lichidarea unei acumulari de metan. Nu este permisa utilizarea in permanenta, la alte locuri de munca, a acestui tip de instalatii, intrucat pot favoriza aparitia focurilor endogene.
Solutiile referitoare la aerajul unitatilor miniere in general si al fiecarui loc de munca in parte se regasesc in Programul general de exploatare, ce cuprinde si proiectele de aeraj. Aceste programe sunt supuse analizarii si aprobarii pe fiecare nivel de exploatare.
Proiectul anual de aeraj se realizeaza trimestrial si se aproba o data cu programul general de exploatare. Aceste proiecte cuprind o parte scrisa si o parte grafica. Pentru a nu provoca efecte nefaste, se recurge , in baza unor formule consacrate, la calcule riguroase pentru determinarea debitului de aer necesar fiecarui loc de munca. Un debit prea mare conduce la accentuarea tendintei de autoaprindere a carbunelui, iar un debit prea mic ar favoriza evolutia intrinseca de autoaprindere a carbunelui si acumularile de metan.
Aerajul general al E.M. Petrila se realizeaza in sistem aspirant, prin depresiunea creata de statia principala de ventilatie, amplasata la putul de aeraj. Statia principala de ventilatie este echipata cu doua agregate ventilator-motor identice, unul in functiune, celalalt in rezerva.
Dirijarea curentilor de aer in lucrarile miniere subterane se realizeaza prin intermediul constructiilor de aeraj, de reglare si izolare, asa ajungandu-se si la aerisirea abatajului cu banc subminat nr. 431. De la nivelul oriz. -250 m unde este situat acest abataj, aerul proaspat parcurgea urmatorul traseu : galeria directionala principala din culcusul stratului 3, situata in partea vestica – galeria transversala de baza nr. 431 – galeria diagonala nr. 431 – galeria directionala din acoperis – abatajul nr. 431. Dupa aerisirea abatajului, aerul denumit proaspat ( de la suprafata) se transforma in aer viciat, urmand un traseu special creat in acest sens. Astfel, aerul viciat era evacuat prin galeria directionala din culcus – galeria transversala de baza – suitorul de numar 431 pana la oriz.-200 m. De aici, pe galeria directionala de aeraj de la oriz. -200 m – planul inclinat de aeraj dintre oriz. -200 m si oriz. -250 m – planele inclinate de aeraj – putul de aeraj – suprafata.
Pentru dirijarea si separarea curentului de aer proaspat de curentul de aer viciat, pe oriz.-250 m, in galeria transversala de baza nr. 431, la intersectia cu galeria diagonala si suitorul de numar, au fost construite doua usi de aeraj (anexe I.T.M. , vol.2, pag. 183 – Proiectul anual de aeraj pentru anul 2008).
Intrucat solutiile adoptate pentru aerisirea acestui loc de munca nu s-au dovedit eficiente, conducerea unitatii miniere prin invinuitul Rosu Gheorghe si defunctul Brad Iosif, conducerea sectorului aeraj prin invinuitul Ungur Dan Stefan si conducerea sectorului I productie prin defunctul Holingher Ervin Dorel, au acceptat montarea si functionarea unei instalatii de aeraj partial, contrar prevederilor Metodei cadru , unde se stipuleaza ca aerajul la acest loc de munca se realizeaza sub depresiunea generala a minei.
Instalatia partiala de aeraj era realizata din tuburi metalice de aeraj(lucne) cu diametrul de 500 mm si doua ventilatoare, unul electropneumatic tip VEP 11 KW amplasat in galeria diagonala si unul pneumatic tip VP 500, amplasat la circa 6 metri de intersectia galeriei directionale sub acoperis , cu abatajul.
In vederea punerii in functiune a acestei instalatii de aeraj partial, la 07.11.2008 a fost intocmit un proiect de aeraj, aprobat de conducerea unitatii, prin invinuitul Necula Aurelian si vizat de catre invinuitii Rosu Gheorghe, Ungur Dan Stefan si defunctul Holingher Ervin Dorel. Pentru punerea in functie a instalatiei de aeraj partial se impunea ca o comisie de receptie sa se deplaseze pentru verificarea indeplinirii tuturor conditiilor , lucru care insa nu s-a intamplat. Ulterior, s-au constatat de catre invinuitul Rosu Gheorghe abateri de la proiectul de aeraj, dispuse de catre defunctul Brad Iosif – inginer sef productie , ce perturbau grav aerisirea lucrarii miniere. Astfel, a fost montat ventilatorul pentru a aspira aer, in sensul de deplasare al curentului, invers de cum ar fi fost normal si a prelungit coloana de aeraj pana in frontul de lucru, ceea ce favoriza circulatia aerului prin spatiul exploatat si activarea focurilor endogene.
Pentru ca aerajul sa aiba eficienta, este imperios necesar ca circuitul de aeraj (galeriile) aferent fiecarei lucrari miniere sa se afle intr-o stare corespunzatoare , respectiv sa prezinte profilul optim pentru circulatia aerului. In conditiile unui profil redus sau obturat de materiale sau surpari, aerul in circulatie intampina rezistenta, patrunzand pe alte circuite, uneori chiar prin golurile din frontul de lucru sau spatiul exploatat, provocand astfel efectele mentionate. De aceea, pentru realizarea debitelor de aer, care se masoara de catre personalul specializat din cadrul sectorului aeraj, cu ajutorul unor aparate denumite debitmetre, este necesara intretinerea permanenta a acestor cai sau circuite de aeraj. Inscriindu-se in aceeasi ordine de neglijare a aspectelor considerate mai putin importante in raport cu realizarea indicatorilor calitativi si cantitativi ai productiei de carbune, conducerea unitatii miniere, prin invinuitii Necula Aurelian, Rosu Gheorghe, Ungur Dan Stefan si inginer sef productie Brad Iosif, nu au luat masuri de asigurare a unor cai de evacuare a aerului viciat, aferente abatajului nr. 431. Astfel, pe aceasta cale de evacuare a aerului viciat existau portiuni in care profilul liber al acestora era redus la circa 0,5 m2, pe o lungime de circa 18 metri, fata de un profil de cel putin 9 m2. De aceea, debitul necesar de aer de circa 120 m3/minut se asigura doar cu mentinerea in permanenta in functie a instalatiei de aeraj partial, contrar Metodei cadru, care prevede doar aerisirea sub depresiunea generala a minei.
Despre existenta profilului redus de la aceste lucrari miniere exista consemnari in Registrul de control al cailor de aeraj, inca din luna decembrie 2007, iar din declaratiile celor audiati rezulta ca era un fapt cunoscut si discutat in sedintele de raport tinute cu toti factorii din conducerea unitatii miniere si chiar de personalul specializat din cadrul C.N.H. –SA Petrosani, care au incheiat Note de control, aduse inclusiv la cunostinta directorului unitatii, invinuitul Necula Aurelian. Prin aceasta fiind incalcate prevederile:

Art. 8.2.„Lucrarile miniere in care este permis accesul lucratorilor trebuie sa fie controlate periodic din punctul de vedere al sustinerii si stabilitatii lucrarii si intretinute in mod corespunzator.”

Art. 4. „Lucrarile miniere subterane in care se executa diverse activitati trebuie sa fie construite, exploatate, echipate si intretinute astfel incat lucratorii sa poata lucra si circula in ele cu riscuri minime.”

Art. 6.
..........................................................................................................................

„Lucrarile miniere in care este permis accesul lucratorilor trebuie sa fie controlate periodic din punctul de vedere al sustinerii si stabilitatii lucrarii si intretinute in mod corespunzator.”

Art. 7.1. „Toate lucrarile din subteran la care este permis accesul trebuie sa fie aerisite in mod corespunzator. Trebuie prevazut un aeraj permanent pentru a se mentine cu o marja suficienta de securitate:
a) o atmosfera sanatoasa;
b) o atmosfera in care riscurile de explozie si de prafuri respirabile sunt sub control.”

Art. 39. „Constituie contraventii faptele savarsite de angajatorii aflati in una din situatiile prevazute de prezenta lege.
..........................................................................................................................

(9) „Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, privind:
..........................................................................................................................

r) aplicarea metodelor de exploatare miniera, executia, exploatarea si intretinerea lucrarilor miniere, realizarea si functionarea sistemului de aeraj, corespunzator clasificarii minelor din punctul de vedere al emanatiilor de gaze;”
Asa cum am aratat, intre asigurarea unui aeraj corespunzator si aparitia unor focuri endogene si mai apoi in evolutie a unor focuri exogene, exista o stransa legatura. Prin contactul diverselor corpuri cu aerul atmosferic, printre care si carbunele, acestea isi pot ridica temperatura , in conditii favorabile desfasurarii procesului de oxidare. Acest fenomen poarta denumirea de autoincalzire si este o caracteristica pregnanta a straturilor de carbune din minele Vaii Jiului.
Cercetarile au demonstrat ca sub temperatura critica de 800 autoincalzirea ¬se desfasoara foarte lent. Dupa depasirea acestui plafon, procesul se accelereaza putand conduce la autoaprindere. Tendinta de autoaprindere a carbunilor are la baza capacitatea lor de a sorbi oxigenul din aer, initiind procesul de oxidare la temperaturi joase, care este continuat si amplificat in functie de alimentarea cu aer si de acumularea caldurii.
Carbunele din stratul 3 prezinta tendinta si respectiv tendinta pronuntata la autoaprindere. Ca urmare, datorita acestor tendinte, la aplicarea metodei cu banc subminat s-ar impune extragerea integrala a acestuia si aplicarea masurilor suplimentare ce se impun pentru prevenirea focurilor endogene, cum ar fi asigurarea unui aeraj corespunzator si tratarea spatiului exploatat sau de exploatat.
Pentru aprecierea gradului de autoinflamabilitate, inainte de punerea in functiune a abatajelor, se procedeaza la determinarea tendintei la autoaprindere a carbunelui si in functie de rezultatele obtinute, se va trece la adoptarea masurilor adecvate de prevenire. Printre metodele de prevenire si combatere a tendintei de autoaprindere si a combustiilor spontane, se numara: innamolirea, tratarea cu substante antipirogene, utilizarea de spume sau inchiderea spatiului exploatat cu lucrari de izolare.
Pe baza unor analize, asa cum se precizeaza si in RSSM, la unitatile miniere din Valea Jiului s-a decis ca procedeul cu cea mai inalta eficienta este innamolirea spatiului exploatat. Aceasta, intrucat s-a constatat ca acest procedeu a dat rezultate atat la combaterea si lichidarea unor focuri existente, cat si ca masura profilactica de prevenire a focurilor de mina.
Metoda consta in introducerea, prin intermediul unor instalatii speciale, a unor amestecuri de substante, direct in spatiul exploatat. Ca materiale in amestec cu apa au fost utilizate pulpa de argila , pulpa de termocentrala, etc., la abatajele cu banc subminat utilizandu-se ultimul dintre amestecuri. Ca mijloace de punere in practica a acestei metode, se utilizeaza instalatii de innamolire, ce se afla in dotarea tuturor minelor din Valea Jiului. Cenusa de termocentrala este depozitata la suprafata si transportata cu ajutorul unui transportor cu raclete (TR), spre o palnie de amestec unde, impreuna cu apa, in proportie de 1:1 pana la 1:10, formeaza pulpa, care urmeaza un traseu de conducte constituit de la suprafata spre subteran , pana la locul stabilit.
La locul de munca (abataj) in prealabil, mai exact in faza de pregatire , din ambele galerii directionale se foreaza, cu ajutorul unor utilaje denumite sondeze, gauri in evantai in sens opus celui de avansare a abatajului care intereseaza spatiul exploatat. Gaurile respective se intubeaza si apoi se conecteaza la instalatia de innamolire , realizandu-se umectarea sau racirea spatiului exploatat, cenusa filtrata avand rolul de a inchide si inertiza fisurile din spatiul exploatat.
Desi innamolirea, asa cum rezulta din cele de mai sus, este vitala pentru siguranta si sanatatea personalului din subteran, chiar in conditiile in care existau date clare a unei tendinte ridicate de autoaprindere a zonei exploatate din stratul 3 de la E.M. Petrila, conducerea minei, cu deosebire invinuitul Necula Aurelian si inginerul sef productie Brad Iosif , nu numai ca au neglijat aceasta operatiune, dar si mai mult, s-au opus realizarii ei de catre persoanele desemnate in acest sens. Motivatia invocata era ca prin acest procedeu se deteriora calitatea carbunelui extras, prin impregnare cu amestecul apa-cenusa, imprejurare ce conducea si la diminuarea cantitatii de carbune acceptata de catre beneficiar si implicit la nerealizarea indicatorilor economici.
Cantitatile de cenusa de termocentrala introduse in spatiul exploatat in functie de avansarea abatajelor, sunt cuprinse in Programul general de exploatare pentru anul in curs. Acestea sunt cuantificate si inregistrate de lucratorii din cadrul sectorului aeraj, care se ocupa de innamolire , in functie de timpul cat a functionat instalatia si nu de cantitatea de cenusa efectiv introdusa. De aceea, nu exista indicatori rigurosi, pe baza carora sa se verifice cantitatea de cenusa introdusa in spatiul exploatat, spatiu inchis sau in spatele digurilor.
Exista insa indicii, materializate in note de control, efectuate in ultimii doi ani, care au semnalat ca in acea perioada nu au fost realizate cantitatile planificate de innamolire. In anul 2008, cu toate ca din evidente (unele cu modificari), rezulta ca s-au realizat cantitatile planificate, tinand seama de declaratiile persoanelor implicate in aceasta activitate, exista mari indoieli cu privire la veridicitatea acestor date . Prin acestea, s-au incalcat prevederile de la art. 7.4. din Metoda cadru de exploatare cu banc de carbune subminat pentru strate groase si inclinare medie Simbol 1295 E/2003, de la art. 11.1 din Anexa nr. 3 a HG nr. 1.049/2006 si de la art. 13 lit. a) din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.
In actele de cercetare a fenomenelor de autoincalzire produse la subetajele superioare s-a constatat ca nu au fost luate masurile necesare pentru prevenirea aparitiei focurilor endogene contrar prevederilor de la art. 7.4. din Metoda cadru de exploatare cu banc de carbune subminat pentru strate groase si inclinare medie Simbol 1295 E/2003, de la art. 11.1 din Anexa nr. 3 a HG nr. 1.049/2006 si de la art. 13 lit. a) din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, unde se specifica:

Art. 7.4.
.........................................................................................................................

„Innamolirea spatiului exploatat se va face in scop profilactic, pentru prevenirea circulatiei curentilor de aer. De asemenea, aceasta tehnologie se poate utiliza si in conditiile combaterii si lichidarii eventualelor focuri de mina aparute.”

Art. 11.1. „Trebuie luate masuri pentru prevenirea si detectarea la timp a aprinderilor spontane.”

Art. 13. „In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:

a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de munca, precum si de elaborarea a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor;”
2.3. Despre aerul de mina
Pentru crearea conditiilor optime de lucru in subteran, lucrarile miniere sunt aerisite, asa cum am aratat, in mod continuu, cu aer proaspat, care este aspirat de la suprafata, condus pana in cele mai indepartate locuri de munca, dupa care este refulat in aerul atmosferic. Acest aer, circuland prin reteaua de lucrari subterane, sufera o serie de transformari fizico-chimice si, ca rezultat, isi schimba atat compozitia, cat si proprietatile fizice: astfel, scade continutul de oxigen si creste continutul de bioxid de carbon si azot.
Din punct de vedere calitativ, pentru aerul de mina se disting doua notiuni, si anume aerul proaspat, care este introdus de la suprafata fara sa sufere nici o modificare si care este condus la locurile de munca si aerul viciat, care este aerul ce iese din mina si care isi schimba compozitia.
Indiferent care este tendinta de modificare a compozitiei aerului de mina, in reteaua de lucrari miniere subterane trebuie asigurata o astfel de atmosfera, care sa excluda pericolul de intoxicatie, explozie, imbolnaviri profesionale. Prin masurile care se iau, trebuie ca valorile concentratiilor de gaze in atmosfera de mina sa fie mentinute in limitele admise de norme. Componentii gazosi care pot aparea in aerul de mina pot fi de mai multe feluri: nepericulosi (oxigen, azot), toxici (oxizii de azot, hidrogenul sulfurat, bioxid de carbon , monoxid de carbon etc.) explozivi (monoxidul de carbon, hidrogenul, metanul etc.) si radioactivi (radonul si toronul).
Dintre acestea, pentru prezenta speta prezinta importanta monoxidul de carbon si metanul. Monoxidul de carbon este un produs al arderii incomplete a materialelor lichide sau gazoase care contin carbon. Nu are culoare, nu are gust sau miros si, fiind mai usor ca aerul, se ridica intotdeauna la tavanul lucrarilor miniere. Apare in subteran ca urmare a functionarii utilajelor, operatiunilor de impuscare, focuri, incendii si, nu in ultimul rand, ca urmare a manifestarii exploziilor de metan si praf de carbune . Acest gaz este extrem de periculos pentru organism , intrucat inlocuieste oxigenul din sange si provoaca decesul aproape instantaneu al persoanei. Intoxicatia cu monoxid de carbon provoaca mai multe accidente mortale decat toate celelalte gaze toxice la un loc.

Metanul este unul dintre cele mai periculoase si frecvente gaze ale aerului de mina. Este un gaz incolor, fara miros sau gust, este inflamabil si in amestec cu aerul sau oxigenul devine exploziv. Limitele de explozie ale metanului in amestec cu aerul sunt cuprinse intre 5 – 15% metan, explozia maxima producandu-se la concentratia de 9,5 % metan in aer. Metanul se formeaza impreuna cu carbunele in procesul de incarbonificare si se inmagazineaza in forma libera sau absorbit de carbune.
Intrucat exploziile provocate de acest gaz se soldeaza cu efecte devastatoare, au existat si exista preocupari permanente pentru controlul si mentinerea lui in limite scazute. El este atotprezent in minele din Valea Jiului, mine denumite din acest motiv grizutoase. Conform RSSM, se considera mina grizutoasa orice exploatare subterana in care exista posibilitatea degajarii de metan intr-o cantitate care nu exclude riscul formarii unei atmosfere explozive.
Ca si in alte situatii, si in cazul gazului metan , aerajul asigurat fiecarui loc de munca are o importanta cruciala pentru evitarea acumularilor de metan. Concentratiile de metan admise sunt de 0,5% in curentul de aer proaspat, de 1% in curentul de iesire din sectoare, abataje, lucrari miniere in fund de sac etc. si de 0,75 % in curentul general de iesire, inainte de intrarea in canalul ventilatorului.
Pentru evidenta si urmarirea evolutiei acumularilor de metan si totodata contracararea si lichidarea lor, prin RSSM sunt prevazute proceduri riguroase. Astfel, se prevede ca un control, chiar daca este intermitent sau continuu, se va efectua cu ajutorul detectoarelor portabile, a aparatelor si instalatiilor automate, prevazute cu sisteme de alarmare si intrerupere a energiei electrice la depasirea concentratiilor prestabilite. La fiecare loc de munca trebuie sa se gaseasca cel putin un detector pentru controlul metanului, denumit in limbaj specific cap de detectie, detector, captor. Acesta este definit ca un ansamblu tehnic, constituit dintr-un traductor, codificator si cutia de ramificatie modulara.
La orice loc de munca exista o persoana responsabila (miner sef de brigada, miner sef de schimb), care se ocupa din doua in doua ore de masurarea concentratiilor de metan, cu ajutorul unui aparat denumit metanometru. De asemenea, alte persoane, precum conducatorul formatiei de lucru, personalul de conducere si control, au si ele obligatia de a masura cel putin o data sau ori de cate ori este nevoie, valorile concentratiilor de metan la locurile de munca.
Capetele de detectie de la locurile de munca sunt reglate ca la anumite valori ale concentratiilor de metan, intr-o prima faza, sa alarmeze depasirea unei anumite valori, iar mai apoi, daca valoarea concentratiei creste peste o anumita limita, sa provoace decuplarea energiei electrice , care s-ar putea constitui intr-o sursa de aprindere a gazului metan.
La abatajul cu banc subminat 431 , valoarea de alarmare era reglata pentru o concentratie de metan de 1%, iar decuplarea energiei electrice si evacuarea personalului muncitor de pe abataj se producea la o valoare a concentratiei de metan de peste 1,5%. Aceste capete de detectie, la nivelul unei unitati miniere , se constituie intr-o adevarata retea, care isi are centrul de evidenta si urmarire la suprafata,centre care numesc statii telegrizumetrice. Acestea inregistreaza automat si continuu pe diagrame, valorile concentratiilor de metan inregistrate prin intermediul captoarelor de la fiecare loc de munca. La randul lor, aceste instalatii sunt prereglate ca, la atingerea unor anumite valori, sa alarmeze optic si acustic.
Statiile telegrizumetrice sunt deservite de personal specializat, format din operatori si electricieni. Operatorul, constatand depasirea valorilor admisibile la un anumit loc de munca, contacteaza telefonic pe conducatorul locului de munca sau conducatorul formatiei de lucru, ii aduce la cunostinta valoarea concentratiei de metan si ii solicita efectuarea unei masuratori manuale cu metanometrul din dotare. Daca aceasta masuratoare confirma inregistrarea de pe statie, in functie de valoare, se informeaza factorii de conducere pana la directorul unitatii, dupa care se iau masuri de lichidare a acumularii. In caz contrar, un electrician de la aceasta statie se deplaseaza in subteran, efectuand la randul sau masuratori cu metanometrul , iar cand acestea nu coincid, va trece la calibrarea captorului, iar daca aceasta operatiune nu reuseste, se procedeaza la schimbarea captorului.
La nivelul sectoarelor, exista un registru de evidenta a metanului, in care cadrele tehnice vor consemna valorile concentratiilor de metan inregistrate cu prilejul masuratorilor la care sunt obligate. Initial, acestia le consemneaza la fata locului pe o tabla de evidenta si in carnetele personale. Inginerul responsabil cu aerajul si protectia muncii (APM) de la sector prezinta zilnic spre luare la cunostinta si vizare registrul, inginerului sef SSM, inginerului sef electro-mecanic si inginerului sef productie.
De asemenea, mai exista un Registru centralizator de evidenta a metanului pe unitate, in care seful sectorului aeraj consemneaza zilnic concentratiile de metan care depasesc limitele admise (peste 2%). Acest registru, cu informatiile aferente, este vizat zilnic de catre seful sectorului unde s-a produs acumularea , seful sectorului aeraj, inginerul sef securitate si sanatate in munca, inginerul sef productie si conducatorul unitatii.
Concentratiile de metan de peste 2% se comunica imediat conducerii tehnice a C.N.H. S.A. Concentratiile de metan cu valori intre 2 -3 % ce depasesc 30 de minute, precum si cele mai mari de 3% vor fi raportate si Inspectoratului Teritorial de Munca Petrosani.
Acumularile mai mari de 2% vor fi anchetate de o comisie numita prin dispozitie de conducatorul unitatii si care este formata din inginerul sef SSM, sef serviciu SSM, inginer energetic sef si inginer APM. Concluziile anchetei si masurile aferente sunt inaintate spre aprobare directorului unitatii in 48 de ore, iar masurile dispuse de acesta se inainteaza Directiei SSM din cadrul C.N.H. SA.
Tinand seama de aceste date, se vor analiza anumite aspecte care au conditionat si favorizat producerea evenimentului din 15.11.2008 de la E.M. Petrila. Astfel, inca de la faza conturarii lucrarilor de pregatire la acest loc de munca, au fost inregistrate, asa cum rezulta si din Studiul Universitatii tehnice Petrosani (pagina 26), frecvente, depasiri ale valorilor concentratiilor de metan si in repetate randuri au fost schimbate captoarele de metan sub motivatia „captor defect”. Aceasta motivatie apare ca nejustificata, analizand diagrama de la Statia telegrizumatica, din care rezulta ca cresterea inregistrata a fost una progresiva, logica, si nu o crestere brusca si apoi revenire, care ar fi justificat acest diagnostic. Acest lucru denota, ca si in alte situatii, ca la nivelul unitatii se instituise o practica in mistificarea acestui tip de date si nu numai , tocmai pentru a nu se ajunge la raportari la forul tutelar sau la Inspectoratul Teritorial de Munca, raportari care ar fi determinat cercetarea evenimentului sau chiar oprirea si inchiderea unuia sau mai multor locuri de munca.
In acest sens, exista indicii si probe ca se recurgea la practici ilegale ce constau in mutarea captorului la nivelul vetrei lucrarii (metanul are tendinta de a urca la tavan), de a-l muta in zona unui ventilator, de a sufla cu furtunul de aer peste el, in vederea diluarii concentratiei de metan Din probatiune rezulta ca astfel de procedee ilegale a utilizat chiar seful sectorului aeraj, invinuitul Ungur Dan Stefan, care prin atributiile de serviciu, trebuia sa impiedice si sa sanctioneze astfel de abateri.
Drept cauze ale acumularilor de metan, au fost identificate ca fiind deficientele sistemului de aeraj adoptat si starea lucrarilor miniere de evacuare a aerului viciat.
Prin cele de mai sus, au fost incalcate dispozitiile din Regulamentul de sanatate si securitate in munca si Legea privind securitatea si sanatatea in munca nr. 319/2006, dupa cum urmeaza:
Art. 5.3.(1) „Inceperea lucrarilor de exploatare a abatajelor frontale se poate face numai dupa terminarea tuturor lucrarilor miniere de pregatire si amenajarilor necesare prevazute in metoda de exploatare, in documentul de securitate si sanatate in munca si se va face in baza unui proces-verbal de punere in functie, intocmit de o comisie numita de conducatorul sucursalei:

Din comisie va face parte inginerul sef productie, inginerul sef SSM, sef sector productie, inginerii responsabili cu activitatea electromecanica din sector.

(2) Nu se admite punerea in functie a lucrarilor miniere sub rezerva completarii ulterioare a masurilor de securitate si sanatate.”

Art. 39.
...........................................................................................................................

(9) „Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, privind:
..........................................................................................................................

c) darea in exploatare sau repunerea in functiune, partiala ori totala, a constructiilor, echipamentelor de munca noi sau reparate, precum si pentru aplicarea proceselor tehnologice;”
La 4.11.2008, cu doua zile inainte de punerea sub depresiunea generala a minei, a abatajului nr. 431, s-a produs o acumulare de metan de peste 2%, care a fost raportata si cercetata, stabilindu-se drept cauza oprirea unui ventilator din zona. La punerea sub depresiunea generala a minei, s-a inregistrat o valoare destul de ridicata a concentratiei de metan, respectiv de 1,35%. Toate acestea trebuia, in conditiile unui individ cu diligenta medie, sa dea de gandit si sa se treaca la masuri radicale de imbunatatire a aerajului abatajului, cu atat mai mult cu cat se stia ca la fiecare din subetajele superioare se manifestase tendinta pronuntata de autoaprindere si chiar focuri endogene. Existenta acestor concentratii de metan si a focurilor endogene facea ca pericolul unei explozii sa fie iminent in orice clipa, lipsind doar factorul declansator, atingerea concentratiei explozive si intrarea in contact cu sursa de foc.
In schimb, la 07.11.2008, cu ocazia punerii in functie a abatajului, comisia de receptie a instalatiei de aeraj nu s-a intrunit in plen, lipsind chiar cadrul tehnic principal, inginerul sef SSM – invinuitul Rosu Gheorghe, invoit de catre directorul unitatii – invinuitul Necula Aurelian, pentru a participa la un concurs national de salvare miniera. Pe acest fond, inginerul sef productie Brad Iosif a efectuat modificari necorespunzatoare la instalatia de aeraj, soldate cu nerealizarea debitelor de aer si alimentarea spatiului exploatat cu aer, prin prelungirea coloanei de aeraj pana la frontul de lucru. Ulterior, aceste deficiente au fost intrucatva remediate , dar nu in totalitate, ceea ce se reflecta si in neintrunirea comisiei de aeraj si neincheierea procesului-verbal de punere in functie a instalatiei de aeraj aferenta abatajului nr. 431.
Practica ilegala instituita la aceasta unitate miniera rezulta si din faptul ca, desi din inregistrarile de la statia telegrizumetrica au existat si concentratii de peste 1 % pe perioade mai mari de 6 ore (durata unui schimb de lucru), in registrul de evidenta a metanului de la sectorul I productie, conducatorii formatiilor de lucru de pe toate schimburile au consemnat valori reduse ale concentratiei metanului de 0,3 – 0,4 %, incalcandu-se astfel prevederile de la art. 2 alin. (1) si art. 3.1. alin. (1) lit. c) din capitolul II partea V din Regulamentul de securitate si sanatate in munca al CNH Petrosani, de la art. 7.3. si art. 8.5. din Anexa nr. 3 a HG nr. 1.049/2006 si de la art. 13 lit. f) Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.

Art. 2. Controlul manual al metanului

(1) „La fronturile de lucru active:
...................................................................................................................... - supraveghetorul (conducatorul formatiei de lucru) de cel putin o data pe schimb, la toate locurile de munca, consemnarile se vor face in carnetul individual de metan si pe tabla de metan amplasata la locul de munca verificat;”

Art. 3.1. Evidenta masuratorilor si sistemul informational

(1) „Rezultatele controlului manual al metanului se vor consemna:
........................................................................................................................

c) In „Registrul de evidenta a metanului de la sectoare” de persoanele de supraveghere a activitatii miniere, mecanice si energetice, de inginerii responsabili cu aerajul securitatea in munca, de sefii de sectoare si adjunctii acestora, personalul de inspectiei in zilele nelucratoare pentru toate locurile de munca controlate in schimbul respectiv.”

Art. 7.3.„Parametrii de aeraj trebuie masurati si inregistrati periodic.”

Art. 8.5.„Parametrii de aeraj prevazuti la pct. 7.3. trebuie sa fie completati prin determinari ale concentratiei de metan.”

Art. 13. „In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:
...........................................................................................................................

f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca, prin lucratori desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe.”

2.4. Despre activitatea de salvare miniera
Progresul tehnic si industrializarea rapida din epoca moderna au fost insotite, pretutindeni, de un fenomen negativ foarte daunator pentru societate: cresterea numarului si gravitatii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale. Industria miniera autohtona si cu deosebire unitatile miniere din Valea Jiului, ilustreaza acest fenomen printr-un numar insemnat de evenimente grave. Mediul de munca deosebit, conditionat de existenta unor riscuri ridicate la care se expune personalul muncitor ce activeaza in subteran, dar mai ales manifestarea unor explozii de gaz metan, cu efecte dramatice, au determinat organizarea unui domeniu specific si anume activitatea de salvare miniera.
La nivelul fiecarei unitati miniere, prin prevederi speciale din RSSM, s-a instituit obligatia de a fi organizata cate o Statie de Salvare Miniera, formata din angajati proprii, care indeplinesc conditii riguroase de sanatate si calificare profesionala. Acestia isi desfasoara activitatea in functiile pe care au fost angajati (mineri, lacatusi, electricieni etc.), insa in plus desfasoara activitati specifice de antrenare, pentru a interveni in situatii deosebite ca salvatori minieri. Pe langa statiile proprii de salvare ale unitatilor miniere, in subordinea C.N.H. SA este organizata Statia Centrala de Salvare Miniera (SCSM), in cadrul careia functioneaza salvatori minieri profesionisti. Salvatorii intervin in situatia aparitiei unor incidente grave la suprafata sau subteran si care pun in pericol sanatatea lucratorilor sau bunurile materiale. Statia are organizare interna proprie, constituita din seful statiei de salvare care, in speta, era la data accidentului colectiv, invinuitul Ungur Dan Stefan; un adjunct al sefului statiei - care era defunctul Visan Trandafir; sef de grupa – care trebuie sa fie maistru subinginer sau inginer; sef de echipa care conduce o echipa formata din 3 – 5 salvatori minieri si salvatorul minier.
Controlul activitatii de salvare la nivelul unei unitati miniere se realizeaza de catre director si personalul avizat din cadrul C.N.H. SA. In timpul interventiilor, controlul se asigura de personalul de control, supraveghere si coordonare a activitatii de salvare miniera.
In zona afectata, lucrarile de salvare se efectueaza in baza permisului de lucru intocmit de seful statiei de salvare miniera sau adjunctul sau, conform planului de actiune stabilit de conducatorul unitatii miniere. In afara personalului autorizat pe linie de salvare miniera, nu se admite intrarea cu aparatele izolante in aer viciat a altor persoane, indiferent de functie. De asemenea, la interventii, asa cum rezulta din RSSM, seful statiei de salvare miniera va admite numai in baza permisului conducatorului unitatii miniere, intrarea si a altor persoane din afara statiei de salvare, cu conditia ca acestea sa posede autorizatie de salvator, instructajul si viza medicala la zi, cu sarcini concrete in lichidarea evenimentului.
Modul, mijloacele si conditiile in care salvatorii minieri vor interveni in zona afectata, sunt descrise pe larg in RSSM, in capitolul „Masuri generale de prima interventie la locul de munca” si urmatoarele . Tot aici sunt prevazute si atributiile personalului din conducerea unitatii miniere pe linia activitatii de salvare miniera in caz de incidente majore si ale conducerii statiei de salvare miniera. Astfel, conducatorul unitatii stabileste si comunica celor interesati locul comandamentului de lichidare a avariei, de unde conduce actiunile de interventie; stabileste limitele extinderii zonei incidentului major ce prezinta pericol; daca se impune, dispune intreruperea alimentarii cu energie electrica a zonei; verifica numarul lucratorilor din zona afectata, luand masuri urgente de evacuare; impreuna cu seful statiei de salvare miniera, stabileste modul de actiune a echipelor de salvare si atributiile acestora pe baza Permisului de lucru; dispune ca accesul in zona afectata sa fie permis numai lucratorilor carora le revin atributii de lichidare, respectiv competenta echipelor de salvare miniera, etc.

Intrucat in timpul urmaririi penale aspectele referitoare la atributiile exclusive ce-i revin conducatorului unitatii cu privire la nominalizarea membrilor unei echipe de salvare si permiterea sau interzicerea accesului unor persoane in subteran, au suscitat numeroase controverse, se impune citarea in acest sens a unui paragraf din RSSM. La capitolul mentionat in paragraful anterior, se precizeaza ca directorul unitatii miniere „pentru fiecare actiune pe care o dispune, stabileste nominal lucratorii care au acces in subteran si organizeaza evidenta stricta a celor care intra si ies din mina; dispune masuri care sa asigure interdictia accesului in subteran a lucratorilor care nu au fost nominalizate, indiferent de functia acestora si institutiile pe care le reprezinta”. In plus, in acelasi act se stipuleaza ca in cazul unui incident major, toate dispozitiile date de catre seful comandamentului de lichidare a avariei se consemneaza in Registrul de evidenta a incidentelor majore si se intocmesc rapoarte asupra modului cum acestea au fost realizate. In acest scop, acesta poate sa fie ajutat de cadre tehnice de specialitate pe fiecare schimb, fara insa ca prin aceasta sa fie absolvit de responsabilitatea deciziilor, (RSSM, pag. 68).

In activitatea de interventie pentru protectia personala, salvatorii minieri, folosesc aparate izolante compuse dintr-o camera ce protejeaza toate subansamblele aparatului; butelia de oxigen ce contine sub presiune oxigenul necesar regenerarii aerului expirat; reductorul de presiune care reduce presiunea oxigenului din butelie la presiunea respirabila si totodata dozeaza cantitatea de oxigen pentru regenerarea aerului expirat; o cutie a supapelor are rolul de a repara in aparatul izolant a proceselor de inspiratie – expiratie; sacul de inspiratie inmagazineaza cantitatea de aer in timpul efortului redus ; finimetrul masoara presiunea oxigenului din butelie; harnasamentul din piele foloseste la fixarea aparatului in spatele utilizatorului; mustiucul sub forma de pipa ce se tine in gura si este prevazut cu cleme pentru obturarea cailor nazale si masca de etansare. Pe langa acesta asupra salvatorilor minieri se mai afla aparate de acordare a primului ajutor, diverse aparate de masurare a prezentei si concentratiilor de diverse gaze etc. Aparatul izolant protejeaza impotriva oricarui gaz de mina, insa este ineficient impotriva gazului metan mai corect spus impotriva efectelor acestui gaz.

In timpul interventiilor salvarii,salvatorii minieri isi stabilesc asa numitele baze ce constau intr-o nisa, camera unde acestia depun gentile cu rezerve. Aceste baze se instituie atat la suprafata cat si in subteran, unde se organizeaza o baza principala si una auxiliara. Locul bazei subterane trebuie astfel ales, incat personalul care se afla in rezerva (asteptare) sa fie asigurat contra unor eventuale pericole, (explozii, inversarea curentilor de aer etc.).

2.5. Descrierea imprejurarilor in care s-a produs accidentul colectiv de munca din 15.11.2008 la EM Petrila.

La data producerii accidentului colectiv de munca persoanele cu functii de conducere, cu implicare directa in favorizarea sau/si determinarea evenimentului erau:

- invinuitul Necula Aurelian indeplinea functia de director al (conducatorul) sucursalei miniere (EM Petrila), avand conform fisei postului, ca scop general al functiei asigurarea calitatii decizionale cu privire la folosirea resurselor materiale financiare, informationale si umane ale sucursalei, in vederea realizarii obiectivelor stabilite;

- defunctul Brad Iosif, detinea calitatea de inginer sef productie EM Petrila, avand conform fisei postului ca scop general al functiei coordonarea, organizarea si controlul intregii activitati de productie in vederea realizarii obiectivelor programate in conformitate cu programul general de exploatare a sucursalei;

- invinuitul Rosu Gheorghe, indeplinea functia de inginer sef securitate si sanatate in munca la EM Petrila, avand conform fisei postului ca scop general al functiei coordonarea, organizarea si controlul intregii activitati de securitate si sanatate in munca si aeraj al minei din cadrul sucursalei, cu respectarea legislatiei in domeniu si a RSSM in vederea desfasurarii in bune conditii a activitatii de productie;

- invinuitul Ungur Dan Iosif, avea calitatea de sef sector VI aeraj – securitate miniera EM Petrila, avand conform fisei postului ca trasatura generala organizarea, coordonarea si raspunderea intregii activitati a sectorului, urmarind realizarea si functionarea constructiilor de aeraj, verificarea starii depozitului de exploziv si corecta aplicare a legilor si reglementarilor privind explozivii;

- defunctul Holingher Erwin Dorel, indeplinea functia de sef sector I productie EM Petrila, avand conform fisei postului trasatura generala organizarea, coordonarea si raspunderea intregii activitati din sector, asigurarea realizarii ritmice a productiei; stabilirea normelor de munca ce se aplica formatiilor de lucru; asigurarea respectarii tehnologiilor de lucru; intocmirea planului de prevenire si lichidare a avariilor din sector; participa la receptia lucrarilor etc.

2.5.1. Despre circumstantele aparitiei starii de pericol grav si iminent la inceperea activitatii pe abatajul cu banc subminat nr. 431,Oriz – 250 m;


Activitatea viitoare a unei unitati miniere este prevazuta in Programul general de exploatare adoptat la sfarsitul anului in curs, pentru anul urmator. In baza prevederilor din Programul general de exploatare pentru anul 2008 (vezi Anexe ITM, vol. II, pag. 37) conducerea sectorului I productie, prin invinuitul Holingher Erwin Dorel a adresat conducerii EM Petrila o cerere, in vederea inceperii lucrarilor de conturare a subetajului IV vatra (ultim) sub orizonul – 200 str. 3, bl. II situat intre campurile de abataj nr. 431 – 237 (vezi Anexe ITM, vol. II, pag. 1). Conform solicitarilor din cerere se impunea a fi executate urmatoarele lucrari:

- prelungirea galeriei transversale de baza nr. 431 pe o distanta de 40 m in steril, pana in culcusul stratului 3;

- executarea galeriei directionale din culcusul str. 3 pana la hotarul conventional cu abatajul frontal nr. 433;

- executarea camerei de atac (viitorul front de lucru) ce uneste (leaga) galeria directionala din culcus cu galeria directionala de sub acoperis;

- executarea galeriei directionale sub acoperisul stratului 3 lucrare miniera sapata in carbune pe intreg profilul;

Cea de a doua operatiune, in succesiune, respectiv atacarea galeriei directionale in culcusul stratului 3 a fost inceputa la data de 11.09.2008, iar ultima dintre ele, respectiv atacarea galeriei directionale sub acoperisul stratului 3 a inceput La 23.09.2008.

Operatiunea de sapare a celor doua lucrari miniere s-a realizat prin tehnologia de perforare – impuscare a frontului, sustinerea acestor galerii efectuandu-se cu armaturi metalice, iar pentru aerisirea lor au fost montate coloane de aeraj partial, cate una pentru fiecare lucrare.

La 21.10.2008 s-a finalizat saparea galeriei directionale in culcus, pana la limita hotarului conventional si s-a trecut la saparea camerei de atac. In toata aceasta perioada in cele doua lucrari miniere de pregatire s-au inregistrat un numar de sase acumulari de metan peste limite admise (0,5% - 1%) cu valori cuprinse intre 1,04% si 3,46% valori inregistrate prin intermediul capetelor de detectie nr. 13 si nr. 15 amplasate in lucrarile respective. Acumularea de metan reprezinta cresterea concentratiei de metan in atmosfera unui loc de munca, la valori mai mari decat cele admise pentru tipul respectiv de lucrare miniera, respectiv 0,5% pentru lucrarile miniere pe care circula aerul proaspat si de 1% pentru lucrarile miniere aerisite cu instalatii de aeraj partial si la cele sub depresiunea generala a minei. Aceste imprejurari trebuiau sa se constituie in serioase semnale de avertizare pentru invinuiti si inginerul sef productie Brad Iosif si seful sector I productie Holingher Erwin Dorel, semnale pe care asa cum s-a demonstrat le-au ignorat, in loc sa pregateasca minutios viitorul sistem de aeraj al abatajului cu banc subminat nr. 431.

Din data de 24.10.2008 concomitent cu saparea camerei de atac s-a trecut la forarea si impuscarea gaurilor lungi in vederea formarii liniei de descarcare a carbunelui din bancul subminat, gauri ale caror lungime variau intre 6 si 9 metri. Operatiunea devansata, asa cum am aratat, sub motivatia nu tocmai intemeiata, de expirare a fitilului utilizat la detonarea acestor gauri. Motivul real al acestui demers a fost extragerea carbunelui din aceasta zona, aspect rezultat din compararea cantitatilor de carbune raportate ca extrase de la locurile de munca de la nivelul unitatii miniere, care sunt mai reduse decat cele comunicate ca realizate la CNH, de unitatea miniera. Pe langa faptul ca era in derulare un contract de aprovizionare cu acest produs mai exista si o procedura de cerere a prelungirii perioadei de valabilitate a fitilului detonant, ca alternative.

In perioada saparii si echiparii camerei de atac a abatajului nr. 431 au fost consemnate si inregistrate un numar de 31 de acumulari de metan cu valori cuprinse intre 1,04 si 2,9%, valori masurate prin intermediul capetelor de detectie nr. 2, nr. 13 si nr. 15 amplasate in galeria directionala sub acoperis, in galeria directionala din culcusul stratului 3 si respectiv, in fata digului de inchidere a subetajului superior nr. III al abatajului nr. 431. Din cele 31 de acumulari de metan, pentru un numar de 6 acumulari s-a consemnat drept cauza, masurarea eronata a concentratiei de catre capul de detectie a metanului, procedandu-se fie la schimbarea, fie la reglarea acestuia. Pentru restul acumularilor de metan s-au stabilit drept cauze, emanatiile de metan din stratul de carbune sau intreruperea alimentarii cu energie electrica a ventilatoarelor montate in coloanele de aeraj partial. In legatura cu consemnarea si cercetarea acumularilor de peste 2% se retine ca nu au fost respectate prevederile din RSSM CNH – SA privind raportarea si cercetarea acestora. S-a preferat in a se consemna pe diagrama statiei telegrizumetrice mentiunea „captor masoara eronat” in loc sa se raporteze la CNH SA si sa fie cercetate de o comisie interna. Odata inregistrata pe diagrama telegrizumetrica trebuie procedat in conformitate cu prevederile RSSM care nu prevad nici o exceptie de la aceasta regula, insa tendinta de mistificare a datelor si dezinformare a forurilor superioare ca tendinta generala manifestata in activitatea conducerii EM Petrila si nu numai s-a manifestat si in acest domeniu, cu atat mai mult cu cat din declaratia sefului de brigada rezulta ca in aceea zona se manifestau fluctuatii foarte mari de gaz metan asa cum nu mai intalnise in activitatea sa, (vezi f. 10).
La 4.11.2008, la capul de detectie amplasat in galeria directionala din culcus nr. 431 a fost masurata o concentratie de metan de 2,28% inregistrata ca atare si pe diagrama statiei telegrizumetrice. Evenimentul , producandu-se in jurul orei 2400 a fost comunicat pe ierarhie CNH SA de catre dispecerul de serviciu. In tendinta mentionata, a doua zi invinuitul Rosu Gheorghe a admonestat-o spunandu-i ca de fapt captorul a masurat eronat. Ulterior, conform procedurii, evenimentul a fost cercetat si s-a stabilit drept cauza oprirea accidentala a unui ventilator.
In aceasta situatie, in ziua urmatoare, 5.11.2008, seful serviciului control securitate miniera din cadrul CNH SA Petrosani, a dispus ca, inginerii Tulici Dumitru si Chiuzan Cosmin, aflati in subordinea sa, sa efectueze un control al sistemului de aeraj aferent galeriei directionale din culcus nr. 431. In timp ce la suprafata, inginer Tulici Dumitru verifica partea scriptica a lucrarilor miniere, in subteran, s-au deplasat inginerii Chiuzan Cosmin si Petrut Alin de la sectorul minei, ca insotitor.
In urma verificarilor acestia au constatat ca instalatia de aeraj din camera de atac prezenta neetanseitati, fapt pentru care la refularea coloanei de aeraj, concentratia de metan era de 0,70%, iar limita maxima admisibila este de 0,5%. Aceeasi deficienta a fost constata si la coloana de aeraj din galeria directionala sub acoperis, unde la refularea coloanei de aeraj, concentratia de metan era de 0,54%. In aceste imprejurari discutandu-se cu seful brigazii care a lucrat la conturarea abatajului nr. 431 si cu invinuitul Rosu Gheorghe, s-a stabilit faptul ca pe galeria directionala de aeraj, de evacuare a aerului viciat, la nivelul orizontului – 200 m exista o portiune in care galeria avea profilul redus la cca.0,30 – 0,50 m2, ceea ce influenta negativ aerajul lucrarilor miniere. Ca urmare a controlului a fost incheiata o nota inregistrata sub nr. 7278/5.11.2008 consemnata in Registrul de control al unitatii, adusa la cunostinta invinuitului Rosu Gheorghe pentru conformare si realizarea masurilor dispuse.
Prin dispozitia nr. 525/6.11.2008, directorul EM Petrila, invinuit Necula Aurelian a fost numita o comisie de punere in functiune a abatajului cu banc subminat nr. 431 in componenta careia intrau inginer sef productie Brad Iosif, inginer sef securitate miniera, invinuit Rosu Gheorghe, sef sector I productie inginer Holingher Ervin Dorel, La 6.11.2008 in schimbul IV (orele 2400 – 600) s-au finalizat lucrarile de conturare a abatajului, prin strapungerea camerei de atac in galeria directionala din acoperis, astfel abatajul nr. 431 si lucrarile miniere adiacente, fiind puse sub depresiunea generala a minei, ca sistem de aeraj prevazut de metoda cadru. Seful sectorului I productie, inginer Holingher Ervin Dorel, prezent la actul strapungerii, a dat dispozitia de oprire a functionarii coloanei de aeraj partial, montata in galeria directionala din culcusul stratului, inchiderea cailor de aeraj, amplasate intre suitorul de numar si galeria diagonala sub acoperisul stratului si totodata a dispus obturarea tubului de aeraj la intrarea si iesirea din rama usilor de aeraj. Toate aceste activitati erau menite sa asigure un sistem propriu de aerisire al abatajului nr. 431.

La 7.11.2008, in schimbul I (orele 600 – 1200), membrii comisiei de punere in functiune a abatajului, cu exceptia invinuitului Rosu Gheorghe, care fusese invoit de invinuitul Necula Aurelian in vederea participarii la un concurs national de salvare miniera, au coborat in subteran. In urma activitatilor de receptie, asa cum rezulta din declaratiile martorilor s-au constatat numeroase deficiente in asigurarea unei aerisiri corespunzatoare, cu toate masurile luate, amintite mai sus. Valorile masurate si inregistrate la statia t telegrizumetrica, in acele imprejurari au fost cuprinse intre 0,8 si 1,46% si s-au mentionat de-a lungul schimbului IV din 6.11.2008 si pana La 8.11.2008, schimbul I.

Cu toate aceste deficiente existente si constatate, membrii comisiei au intocmit si semnat procesul – verbal de punere in functiune a abatajului. Martorii au invocat presiunile la care fusese supus, nu numai el, de catre invinuitul Necula Aurelian, fara a face mentiuni cu privire la problemele de aeraj constatate. De altfel, tot atunci, la insistentele inginerului sef productie Brad Iosif s-a intentionat si in final executat modificari ale Proiectului de aeraj al abatajului in raport cu partea scriptica. Luand act de modificarile ce intentiona sa le execute inginerul sef productie Brad Iosif si care nu aveau nici o legatura cu realitatea profesionala, fiind contrare practicii, membrii comisiei de receptie s-au eschivat sub diferite pretexte, in ale transpune in practica. Din declaratia martorului rezulta ca practic, pe abataj nu exista circulatia aerului si recurgandu-se la asa numita metoda cu praf de carbune aruncat in atmosfera abatajului, acesta avea tendinta stationara sau de circulatie in sens contrar. Modificarile dispuse de inginer sef productie Brad Iosif nu au facut decat sa accentueze circulatia aerului prin spatiul exploatat si sa accelereze tendinta de autoincalzire a carbunelui sau activare a focurilor endogene. De altfel, abatajul cu banc subminat a fost pus in functiune, fara sa se fi incheiat si semnat, procesul – verbal de punere in functiune a instalatiei de aeraj partial (de activare), de catre membrii comisiei de receptie.

La 8.11.2008, zi de sambata, incepandu-se activitatea de exploatare pe abatajul cu banc subminat nr. 431 pe durata celor patru schimburi s-au desfasurat urmatoarele activitati: ridicarea de grinzi la frontul de carbune; evacuarea carbunelui rezultat in urma operatiei de ridicare a grinzilor si armarea grinzilor cu stalpi hidraulici tip SVJ – 2500.

La 9.11.2008, zi de duminica, in subteran au activat numai echipele de inspectie a locurilor de munca si personal din cadrul sectorului aeraj, care lucrau la forarea de gauri de sonda pe abatajul cu banc subminat nr. 431, necesare la activitatea de tratare a spatiului exploatat cu innamolire. Muncitorii de la sectorul aeraj, coordonati de catre inginer CFL Andrei Gheorghe, in schimbul II (orele 1200 – 1800) au constatat inspre zona de descarcare din banc, tendinta de incalzire a carbunelui si condens pe carbunele din front in zona coloanelor de sustinere nr. 29 – 31. In aceasta situatie inginer CFL l-a contactat telefonic pe adjunctul sefului de sector aeraj, inginer Crisan Sergiu Viorel, pe care l-a informat in legatura cu aceasta situatie. Acesta la randul sau, telefonic la informat pe seful sectorului aeraj, invinuit Ungur Dan Stefan, care l-a informat conform uzantelor pe inginer sef SSM Rosu Gheorghe si inginer sef productie Brad Iosif. Invinuitul Ungur Dan Stefan si adjunctul sau Crisan Sergiu Viorel s-au deplasat la unitatea miniera. In urma consultarilor cu invinuitul Rosu Gheorghe au convenit forarea de noi gauri de sonda si instrumentarea spatiului exploatat cu apa si cenusa de termocentrala. In aceasta ordine de idei, in schimbul III (1800 – 2400) au fost forate doua gauri de sonda din zona coloanei de sustinere nr. 25, una dintre ele orientata inspre acoperisul stratului si spatiul exploatat, iar cealalta orientata inspre culcusul stratului si spatiul exploatat. De asemenea, a fost forata o gaura de sonda in zona coloanei de sustinere nr. 16, orientata inspre spatiul exploatat si galeria directionala din culcus. Dupa finalizarea forajului, s-a trecut la instrumentarea (introducerea) de apa si cenusa de termocentrala si o alta solutie antipirogena (inhibitoare) numita genspumar. In urma acestei activitati s-a constatat ca apa care curgea din spatiul exploatat era calduta, ceea ce insemna ca ajunsese doar tangential intr-o zona de foc, iar concentratia de monoxid de carbon (semn al unei combustii) a coborat de la 5 – 6 p.p.m. , cat era initial la 0 p.p.m.

Concomitent, ca urmare a faptului ca o buna parte din apa cu care se instrumentase spatiul exploatat se scursese si acumulase in abataj, in jurul orelor 2130, inginer Holingher Ervin Dorel, seful sectorului I productie, l-a contactat telefonic pe inginerul energetic al sectorului I productie, dispunand sa se deplaseze la abatajul nr. 431 in vederea transportarii si montarii unei pompe pentru a evacua apa din lucrarea miniera. Acesta, impreuna cu inginerul CFL Gaman Ion din cadrul aceluiasi sector au efectuat evacuarea apei dar nu cu o pompa, ci cu ajutorul punerii in miscare a transportoarelor cu raclete din galeria directionala din culcus, pus in miscare pe sens inapoi si pe cel din galeria transversala de baza nr. 431 pe sens inainte. Pompa nu a putut fi utilizata intrucat nu s-a reusit alimentarea ei cu energie electrica.

Intrucat motorul ce punea in functiune transportorul cu raclete de pe abataj fusese acoperit de apa si se impunea a fi schimbat in jurul orelor 500, inginer Nitu Gabriel a iesit la suprafata pentru a organiza cu schimbul I transportarea unui motor de la suprafata cu o echipa de muncitori, timp in care o alta echipa de muncitori urma sa se deplaseze in subteran pentru demontarea motorului defect.

2.5.2. Despre incidentul periculos ce s-a manifestat in 10.11.2008 pe abatajul cu banc subminat nr. 431, Oriz -250 m si evolutia fenomenului de autoaprindere la acest loc de munca;

La 10. 11. 2008, in jurul orelor 600 echipa formata din electricienii Horvath Cristian si Draganesc Emil Petru s-au deplasat in subteran pentru a demonta acest motor. Ajungand la nisa de echipamente electrice amplasata in galeria directionala sub acoperis nr. 431, au masurat cu metanometrele din dotare, concentratia de metan din zona, care era de 0,2%, s-au asigurat conform prescriptiilor in materie, ca separatorul de la intrerupatorul aferent motorului electric defect, este pe pozitia „0”, dupa care au debransat cablul de alimentare a motorului. Cu aceasta ocazie deschizand cutia de borne au constat ca inauntru patrunsese apa, aceasta fiind cauza de nefunctionare a motorului, ce trebuia scos la suprafata pentru uscare. Dupa ce au montat cutia de borne, cei doi electricieni se pregateau de plecare. In timp ce martorii era pozitionat cu spatele spre abataj, adunandu-si sculele, martorul era in pozitie ghemuita cu fata inspre colegul sau. Pe acest fond, cei doi au observat o iluminare intensa, dar de scurta durata a abatajului, sesizand totodata o crestere a temperaturii aerului. Martorii au realizat ca era vorba de o aprindere de metan, cu atat mai mult cu cat numitul Horvath Cristian, expus suflului de aer fierbinte a suferit o usoara iritare a pielii si parlirea zonelor cu pilozitate. De mentionat ca datorita temperaturilor ridicate ce erau la acest loc de munca si nu numai, muncitorii obisnuiau adesea sa lucreze dezbracati pana la brau sau chiar mai sumar. Speriati au parasit in fuga zona, indreptandu-se spre galeria transversala de baza nr. 431. Pe traseu, in zona statiei de actionare a transportorului cu raclete din galeria directionala din culcus, cei doi, s-au intalnit cu un grup de lucratori care la randul lor observasera si resimtisera efectele aprinderii de metan. Impreuna cu acestia au parasit abatajul, intalnindu-se dupa ce au trecut de usile de aeraj cu seful sectorului I productie, inginer Holingher Erwin Dorel, pe care l-au informat despre fenomenul care s-a manifestat pe abataj. Acesta a dispus evacuarea locului de munca si interzicerea accesului in zona, dupa care a fost vazut vorbind la telefon o perioada mai lunga de timp.

In aceeasi perioada, un martor, ajutor miner, care lucra impreuna cu minerul Chircu Grigore la montarea ventilelor la stalpii hidraulici din zona galeriei directionale din acoperis, au perceput o bufnitura si au observat praf dens in atmosfera abatajului. Imediat au sosit si seful de brigada Trifan Neculai, care i-a intrebat ce s-a intamplat, dupa care a dispus evacuarea locului de munca si retragerea personalului muncitor in galeria directionala din acoperis.

La suprafata, invinuitul Ungur Dan Stefan i-a comunicat invinuitului Rosu Gheorghe, ca in ciuda instrumentarii spatiului exploatat, efectuat in ziua precedenta nu se obtinuse rezultatele scontate. Acesta din urma, l-a informat la randul sau pe inginerul sef SSM din CNH – SA Holingher Vasile Sorin si pe invinuitul Necula Aurelia, transmitand totodata ca urma sa se deplaseze in subteran pentru a efectua controlul locului de munca si a dispune masuri in consecinta. Impreuna cu invinuitul Ungur Dan Stefan, s-au deplasat la abatajul nr. 431, unde l-au intalnit pe seful sectorului I productie Holingher Ervin Dorel, cu care au efectuat controlul locului de munca. In urma acestui control au constatat urmatoarele deficiente:

- aspirarea colonei de aeraj partial pentru activare nu era conforma cu prevederile din proiectul de aeraj intocmit si aprobat (modificari facute de inginer sef productie Brad Iosif La 7.11.2008). In consecinta invinuitul Rosu Gheorghe a dispus revenirea la prevederile din proiectul de aeraj.

- grinzile de sustinere dinspre spatiul explodat, de la coloanele nr. 16 – 17 – 18 erau incalzite, iar la coloana de sustinere nr. 16 s-a constatat prezenta fumului inspre frontul de carbune;

- concentratiile de gaze masurate in profil, de la coloana de sustinere nr. 18 inspre galeria directionala din culcus erau urmatoarele: monoxid de carbon 50 p.p.m.; bioxid de carbon 0,6 – 0,7%, iar metan 0,6 – 0,8%;

- intre coloanele 18 – 20 inspre frontul de carbune se afla un gol de cca 1 metru deasupra sustinerii. Invinuitul Ungur Dan Stefan avand asupra sa o sonda telescopica a masurat cu metanometrul atasat acestui dispozitiv, valoarea concentratiei de metan care a fost de 1,2%.

- la coloanele de sustinere nr. 16 si 25, unde au fost executate forajele pentru innamolire, valoarea concentratiei de metan era de 1,4%;

- pe abataj nu se mai afla nici un lucrator, toti lucrand in zona galeriei directionale la operatiuni de transport materiale si planarea vetrei abatajului;

Pe acest fond, la locul de munca a sosit si inginerul sef productie, Brad Iosif, impreuna cu care s-a luat decizia ca muncitorii sa continue sa lucreze in zona mentionata, iar pentru continuarea activitatii pe abataj sa se intocmeasca un Permis de lucru cu salvatorii minieri. Invinuitul Ungur Dan Stefan, a iesit la suprafata, tocmai pentru a intocmi permisul de lucru.

In jurul orelor 900, din cadrul Directiei tehnice a CNH – SA s-a prezentat la EM Petrila in biroul invinuitului Necula Aurelian, inginerii Sfia Ion si Chuzan Cosmin, care fusesera trimisi de inginer sef SSM din CNH – SA Holingher Vasile Sorin, pentru a verifica informatiile transmise cu putin timp inainte de catre invinuitul Rosu Gheorghe. Acestia dupa ce l-au informat pe invinuitul Necula Aurelian, despre scopul prezentei lor, s-au deplasat in subteran la abatajul cu banc subminat nr. 431. Aici s-au intalnit cu invinuitul Rosu Gheorghe, inginer sef productie Brad Iosif si seful sectorului I productie Holingher Ervin Dorel. In urma masuratorilor efectuate cu un aparat multigaz XAM – 2000 aflat asupra unui martor s-a constat ca valoarea concentratiei de monoxid de carbon era de 10 p.p.m., iar cea a metanului de 0,2% in zona galeriei directionale din acoperis. In zona coloanei de sustinere nr. 25 se afla o gramada de carbune rezultata in urma operatiunii de descarcare a carbunelui din bancul subminat, ce avea o temperatura usor incalzita, iar apa care se scurgea din tavan, ca urmare a operatiunii de innamolire, era calda. In plus, in zona coloanei de sustinere nr. 14, de la tavanul lucrarii miniere, dinspre frontul de carbune, iesea fum albicios, care se deplasa spre galeria directionala din culcus, iar valoarea concentratiei de gaze erau: monoxid de carbon 74 p.p.m, metan 0,4 – 0,6%. Pe abatajul frontal erau executate mai multe foraje, iar in dreptul coloanei de sustinere nr. 25 se afla o gaura de foraj tubata, ce era cuplata la coloana de innamolire pe care se introducea apa si genspumar.

Tinand seama de deficientele gasite pe abataj si mai ales de valoarea concentratiei de monoxid, care era cu mult mai mare decat cea admisa, respectiv 20 p.p.m., inginer Sfia Ion a luat decizia de a opri activitatea pe abataj, incheind in acest sens, pe loc, un proces verbal prin care se interzicea efectuarea de lucrari in zona, proces verbal semnat de luare la cunostinta de catre inginer sef productie Brad Iosif. In drum spre iesirea din subteran, inginer Chiuzan Cosmin i-a solicitat invinuitului Rosu Gheorghe sa efectueze un control si la orizontul - 200 pentru a verifica concentratiile de gaze pe traseul de iesire a aerului viciat aferente abatajului cu banc subminat nr. 431. In aceste imprejurari s-a constatat ca pe galeria directionala de aeraj de la nivelul orizontului – 200 isi desfasura activitatea de refacere a profilului lucrarii miniere, o echipa de muncitori, asa cum am mentionat anterior aceasta galerie avea un profil foarte redus, pe alocuri accesul facandu-se taras, impiedecand buna aerisire a abatajului.

Pe baza celor constatate, martorii impreuna cu inginer sef productie Brad Iosif au determinat in conformitate cu prevederile RSSM pentru situatii de acest gen, limitele zonei de pericol. Acestea erau cuprinse intre coloana de sustinere nr. 30 si usile de aeraj amplasate in galeria transversala de baza nr. 431. S-a insistat asupra necesitatii intocmirii unui permis de lucru cu salvatorii minieri pe abataj, incepand chiar din schimbul II al acelei zile. In legatura cu aceste masuri, invinuitul Rosu Gheorghe l-a informat pe invinuitul Necula Aurelian, care si-a dat acordul pentru realizarea acestora, iar invinuitul Ungur Dan Stefan, care pe langa calitatea de sef de sector aeraj o detinea si pe cea de sef al statiei de salvare, a trecut la intocmirea permisului de lucru.

Prin permisul de lucru se stabilea faptul ca echipele de salvatori minieri urmau sa lucreze incepand de la coloana de sustinere nr. 30 inspre galeria directionala din culcus, portiune situata in circuitul de aer viciat si perimetrul stabilit ca periculos.

Personalul muncitor care lucra in mod obisnuit pe abataj, urma sa-si desfasoare activitatea pe portiunea situata de la coloana de sustinere nr. 30 spre galeria directionala sub acoperis nr. 431 fara insa sa se stabileasca, asa cum prevad normele in materie, post de paza, care sa delimiteze exact zona de activitate a personalului nesalvator in raport de zona de actiune a salvatorilor minieri. In timpul interventiei, in zona periculoasa, salvatorii minieri se impunea sa poarte aparate izolante, iar durata programului de lucru a fost fixata la 8 ore. Prin permisul de lucru era nominalizata componenta echipelor de salvare de pe cele trei schimburi. De asemenea se impunea controlul atmosferei subterane cu aparate tip multigaz, metanometre si fiole colorimetrice. Baza subterana a salvatorilor minieri, prin permisul de lucru era stabilit a fi amplasata in galeria transversala de baza nr. 431 orizont -250 metri. Se mai facea mentiunea ca orice modificare aparuta pe durata derularii permisului de lucru se va aduce in mod operativ, la cunostinta comandamentului pentru lichidarea avariei, care va stabili masurile ce se impun a fi luate. Ca personal de coordonare a activitatii echipelor de salvatori au fost stabilite persoanele care faceau parte din comandamentul de lichidare a avariei, respectiv pe schimbul I – invinuitul Neculea Aurelian, care era si seful comandamentului; schimbul II inginer sef productie Brad Iosif, iar pe schimbul III, invinuitul Rosu Gheorghe.

Permisul de lucru, odata intocmit de invinuitul Ungur Dan Stefan a fost vizat de catre invinuitul Rosu Gheorghe si inginer sef productie Brad Iosif, dupa care a fost supus aprobarii si semnat in acest sens de catre invinuitul Necula Aurelian. Procedura urmatoare era ca permisul de lucru sa fie supus avizarii de factorii de raspundere din cadrul CNH SA Petrosani. Astfel, acesta a fost semnat spre avizare pentru inginer sef SSM Holingher Vasile Sorin de catre sef serviciu SSM Manesc Gheorghe, inginer sef SSM Holingher Vasile Sorin a semnat pentru directorul SSM Dragoescu Petru, care se afla in concediu si de catre directorul tehnic Ivan Mircea. Dupa indeplinirea acestor formalitati, incepand cu orele 1400 activitatea in abatajul cu banc subminat 431 s-a desfasurat in conformitate cu prevederile din permisul de lucru. Aceste prevederi ale permisului de lucru nu au fost cunoscute de catre personalul nesalvator, care actiona concomitent cu personalul salvator pe abataj, intrucat nu au fost prelucrate cu acest tip de personal. In mod obisnuit se impunea intocmirea unui permis de lucru si pentru acest personal pentru a cunoaste riscurile la care se expuneau. De altfel, chiar daca prin RSSM nu se interzice lucrul cu echipe mixte, in situatii de incident periculos este o anomalie ca la un astfel de loc de munca sa se lucreze cu doua categorii de personal, una protejata prin aparatura specifica, iar cealalta nu, impunandu-se modificarea acestui regulament. Imprejurarea in sine, a fost justificata prin aceea ca personalul nesalvator actiona doar in zona aflata in curentul de aer proaspat, lucru care s-a dovedit a fi nereal, personalul nesalvator ajutand salvatorii in zona lor de activitate. Chiar daca nu ar fi fost asa la astfel de locuri de munca se pot manifesta fenomene (lovituri de acoperis) care pot provoca fenomenul inversiunii de aeraj, iar aerul viciat sa circule in zona de aer proaspat.

In jurul orelor 2000 personalul nesalvator a trecut la efectuarea lucrarilor de impuscare a gaurilor cu lungimea de 3 metri necesare formarii liniei de descarcare a carbunelui din bancul subminat de la coloana de sustinere nr. 32 pana la coloana de sustinere nr. 42. Operatiunea de impuscare a gaurilor a fost executata intre orelor 145 - 300 intre coloanele nr. 43 si nr. 47.

Salvatorii minieri pe zona lor de actiune, in schimbul II si III au efectuat lucrari de descarcare a carbunelui din bancul subminat intre coloanele nr. 15 si 28, prilej cu care s-a constatat ca bulgarii de carbune erau incinsi, dupa care s-a continuat cu executarea operatiunii de planare a vetrei abatajului intre coloanele de sustinere nr. 12 si 20. Concomitent a fost executat o gaura de foreza de la coloana de sustinere nr. 25 orientata spre galeria directionala din culcus, ce a fost racordata la instalatia de innamolire, introducandu-se apa cu genspumar si cenusa de termocentrala, inclusiv pe gaurile forate la colanele de sustinere nr. 16 si 25. In timpul programului de lucru fiind masurate valorile concentratiilor de gaze s-a constatat ca acestea se situau dupa cum urmeaza: metan intre 0,3 – 0,8%; bioxid de carbon – urme la masuratoare cu fiola calorimetrica; monoxid de carbon intre 20 – 100 p.p.m.

In aceasta zi, incepand cu orele 1500, in subteran la abatajul cu banc subminat nr. 431 a coborat invinuitul Necula Aurelian, care conform propriei declaratii a ramas in zona pana in jurul orelor 2300.

La 11.11.2008, schimbul I, echipa de salvatori minieri a operat operatiunile de demontare a transportului cu raclete de pe culoarul dinspre spatiului exploatat, apoi au remontat transportorul pe culoarul din mijlocul abatajului si au trecut la dirijarea presiunii miniere prin demontarea stalpilor hidraulici de la grinda dinspre spatiul exploatat. Pe durata acestui schimb, valorile concentratiei de gaze s-au situat, dupa cum urmeaza: metan intre 0,5 – 0,8%; urme de bioxid de carbon; monoxid de carbon intre 20 – 40 p.p.m.

Personalul nesalvator, care lucra in portiunea de abataj dinspre galeria directionala din acoperis a executat operatiunea de descarcare a carbunelui din bancul subminat si curatarea carbunelui de pe vatra abatajului pentru a efectua demontarea si remontarea transportorului cu raclete si pe aceasta portiune.

In schimbul II, echipa de salvatori a continuat operatiunea de dirijare, inceputa in schimbul precedent, dupa care au executat operatiunea de ridicare si sustinere cu grinzi la frontul de lucru, si apoi au executat gauri de sonda in zona coloanei de sustinere nr. 42 si au introdus apa si cenusa de termocentrala pe forajele existente la coloanele de sustinere nr. 16, 24 si 25. Ca urmare a acestei operatiuni, la scurt timp a fost sesizata prezenta de aburi in zona coloanelor nr. 12, 13, 14, 15 fenomen ce indica ca apa atinsese zona de foc timp de circa 10 min. Pe durata acestui schimb valorile concentratiilor de gaze consemnate in registrul de interventii executate de salvatorii minieri, sau situat dupa cum urmeaza: metan intre 0,3 – 0,6%; iar bioxid de carbon intre 0,1-1%; monoxid de carbon intre 10 – 50 p.p.m.

Personalul nesalvator care a lucrat pe abataj in schimburile II si III a efectuat dirijarea presiunii miniere, au fost perforate gauri de impuscare si apoi s-a executat operatiunea de impuscare, dupa care in succesiune au fost ridicate grinzile la frontul de lucru in zona proprie de actiune, respectiv spre galeria directionala din acoperis.

In schimbul III, echipa de salvatori a continuat cu operatiunea de ridicare a grinzilor la frontul de lucru, a finalizat operatiunea de forare a gaurii de sonda, din zona coloanei nr. 42 pe care au cuplat-o la instalatia de innamolire si au introdus apa si genspumar in spatiul exploatat. Pe gaura de sonda de la coloana nr. 25 orientata inspre galeria directionala din acoperis a fost introdusa apa si cenusa de termocentrala. Valorile concentratiilor de gaze masurate si consemnate in registrul mentionat s-au situat de-a lungul schimbului dupa cum urmeaza: metan intre 0,4 – 0,7%; monoxid de carbon intre 10 – 50 p.p.m., iar bioxid de carbon intre 0,1 - 1%.
Personalul nesalvator din schimbul IV a efectuat operatiunile de perforare si impuscare a gaurilor la front, ridicarea de grinzi la front, evacuarea carbunelui rezultat de la operatiunea de impuscare si sustinerea grinzilor ridicate cu stalpii hidraulici in zona galeriei directionale din acoperis.

In aceasta zi la sediul CNH SA a avut loc o sedinta in care EM Petrila, prin invinuitul Necula Aurelian a prezentat factorilor de raspundere din aceasta institutie Programul general de exploatare pentru anul 2009. Cu acest prilej a fost pusa in discutie si starea cailor de aeraj de la orizont -200 de evacuare a aerului viciat, aferent abatajului cu banc subminat nr. 431. Directorul tehnic CNH – SA i-a reprosat acestuia starea proasta a acestei galerii invinuitului, insa acesta a negat, sustinand vehement ca daca se impune chiar din acel moment pot cobori la acel loc de munca pentru a dovedi realitatea spuselor sale.

La 12.11.2008 schimbul I salvatorii minieri au efectuat operatiunile de ridicare a grinzilor la frontul de lucru, evacuarea carbunelui rezultat si sustinerea grinzilor cu stalpi hidraulici. Valoarea concentratilor de gaze masurata si consemnata in registru s-a situat dupa cum urmeaza: metan intre 0,4 – 0,8%; monoxid de carbon intre 20 – 50 p.p.m., iar bioxid de carbon intre 0,5-1%.

Personalul nesalvator, in zona de activitate a executat operatiunile de ridicare a grinzilor la frontul de lucru, evacuarea carbunelui, sustinerea grinzilor si apoi descarcarea carbunelui din bancul subminat.

In jurul orelor 900 ca urmare a discutiilor contradictorii din ziua precedenta dintre invinuitul Necula Aurelian si directorul tehnic CNH SA Ivan Mircea, in legatura cu starea caii de evacuare a aerului viciat aferenta abatajului nr. 431 la unitatea miniera s-au prezentat inginerii Chiuzan Cosmin si Gros Robert din CNH SA. Acestia din dispozitia inginerului sef Holingher Vasile Sorin, urmau sa efectueze un control privind aspectul mentionat. S-au prezentat in biroul invinuitului Necula Aurelian, caruia i-au adus la cunostinta motivul prezentei lor in zona. Invinuitul, usor iritat, le-a permis accesul in subteran desemnandu-i ca insotitori pe invinuitul Ungur Dan Stefan si adjunctul acestuia inginer Crisan Sergiu.

Acestia nu au putut intra imediat in subteran intrucat la putul de acces, sub motivatia ca se executau lucrari de intretinere, le-a fost intarziata intrarea pana in jurul orelor 1145. In realizarea scopului controlului s-au impartit in doua echipe: inginer Chiuzan Cosmin impreuna cu invinuitul Ungur Dan Stefan s-au deplasat pe orizont -200 pentru a verifica starea caii de evacuare a aerului viciat, iar inginer Gros Robert insotit de inginer Crisan Sergiu s-aui deplasat la orizont -250 m la abatajul cu banc subminat nr. 431. In urma acestor activitati s-a constatat ca intr-adevar galeria de evacuare a aerului viciat era presionata avand pe o lungime de circa 18 m un profil redus la o sectiune de circa 0,5-1m2, la care fusese plasata o echipa de muncitori care lucrau la reprofilarea acesteia. Cealalta echipa a constatat in urma masuratorilor cu aparatele din dotare ca in galeria directionala sub acoperis unde lucra personalul nesalvator valorile concentratiilor de metan erau de maxim 0,6%, monoxid de carbon maxim 20 p.p.m. Pe galeria abatajului aceste valori erau metan 0,6%, monoxid de carbon maxim 35 p.p.m., iar in galeria directionala din culcus valoarea metanului era de maxim 0,7%.

Pe langa aceste constatari inginerii din CNH SA aflati in activitatea de control, la iesirea din subteran, au consemnat in Registrul unic de control deficiente legate de existenta unor neetanseitati la coloana de aeraj si usile de aeraj din fata suitorului de aeraj nr. 431, existenta unui gol de circa 2 m in spatiul exploatat in zona acoperisului, gol inspre care refula coloana de aeraj, favorizand circulatia aerului in spatiul exploatat, autoincalzirea si aprinderea carbunelui. Registrul cu consemnarile mentionate a fost prezentat pentru luarea la cunostinta inv. Necula Aurelian.

In schimbul II salvatorii minieri au finalizat operatiunea de ridicare a grinzilor la frontul de lucru si s-a trecut la operatiunea de descarcare a carbunelui din bancul subminat, incepand de la coloana de sustinere nr. 1 pana la coloana de sustinere nr. 10. In timpul acestei operatiuni carbunele descarcat a trecut de la faza de carbune incins la cea de jar, iar temperatura in zona de descarcare a crescut alarmant, personalul muncitor salvator si nesalvator fiind nevoit sa paraseasca o perioada de timp abatajul, iar dupa aceea sa lucreze in mediu doar perioade scurte de 10 min. Valorile concentratiilor de gaze masurate si consemnate in registru au fost dupa cum urmeaza: concentratie de metan intre 0,3-0,8 %, monoxid de carbon intre 10-60 p.p.m., iar bioxid de carbon 0,3%.

Personalul nesalvator in schimbul II si III a efectuat operatiunile de ridicare a grinzilor la frontul de lucru, evacuarea carbunelui si transport de materiale.

In schimbul III salvatorii minieri au finalizat operatiunea de sustinere a grinzilor la front, s-a continuat apoi cu operatiunea de descarcare a carbunelui din bancul subminat intre coloanele de sustinere nr. 3-18 si s-a instrumentat spatiul exploatat cu apa, genspumar si cenusa de termocentrala pe gaura de foraj de la coloana de sustinere nr. 20. In timpul operatiunii de descarcare, carbunele emana temperaturi ridicate, iar pe abataj a fost sesizata prezenta fumului. Valoarea concentratiilor de gaze masurata si consemnata in registru a fost: metan 0,4-0,9%, monoxid de carbon 20-50 p.p.m., iar bioxid de carbon 0,5%.

Personalul nesalvator din schimbul IV a efectuat activitate de finalizare a operatiunii de ridicare si sustinere a grinzilor de la frontul de lucru si s-a trecut la efectuarea de descarcare a carbunelui din bacul subminat.

La 13.11.2008, schimbul I, salvatorii minieri au executat operatiunile de ridicare si sustinere a trei grinzi la frontul de carbune si apoi au trecu la operatiunea de descarcare a carbunelui supraincalzit din bancul subminat. Concentratiile de gaze masurate si consemnate in registru s-au situat pentru metan intre o,4 – 0,8%, monoxid de carbon intre 50 – 100 p.p.m. si bioxid de carbon 0,5%.

Personalul nesalvator in acelasi schimb a executat operatiunile de ridicare si sustinere a sase grinzi la frontul de carbune din bancul subminat.

In schimbul II, salvatorii minieri au continuat executarea operatiunii de descarcare a carbunelui din bancuri subminat, intre coloanele de sustinere nr. 15 – 22 si 30 – 37. Carbunele descarcat avea o temperatura mai ridicata decat in ziua precedenta, iar intre coloanele nr. 18 – 20 carbunele se prezenta sub forma de jar.

In timpul acestui schimb, pe perioada instrumentarii spatiului exploatat cu apa si genspumar dinspre spatiul exploatat se auzeau pocnituri ce au fost interpretate de catre salvatorii minieri ca amplificare a fenomenului de aprindere a carbunelui. In zona culcusului unde isi desfasurau activitatea salvatorii minieri, temperatura era atat de ridicata incat acestia nu puteau sa lucreze decat pe o perioada de 10 minute, prin rotatie. Prin ferestrele de descarcare a carbunelui, frecvent izbucneau jeturi de aburi, ca efect al instrumentarii spatiului exploatat cu apa si genspumar, care uneori ii surprindea pe cei care actionau in zona si le provoca leziuni. Valorile concentratiilor de metan, masurate si consemnate in registru s-au situat pentru metan intre 0,3 – 0,8%, pentru monoxid de carbon intre 30 si 100 p.p.m., iar pentru bioxid de carbon intre 0,3 – 1%.

Personalul nesalvator din schimbul II si III a efectuat operatiuni de ridicare si sustinere a sapte grinzi la frontul de lucru si apoi au trecut la descarcarea carbunelui din bancul subminat, in zona lor de activitate.

In schimbul III, salvatorii minieri au continuat operatiunea de descarcare a carbunelui din bancul subminat, intre coloanele de sustinere nr. 18 si 25, care se prezenta sub forma de jar, iar vizibilitatea pe abataj era scazuta din cauza degajarilor de fum si abur. Temperatura pe abataj era foarte ridicata, salvatorii minieri fiind nevoiti sa paraseasca uneori zona, toti parametri din mediul subteran inrautatindu-se. Valorile concentratiilor de metan masurate si consemnate in registru s-au situat pentru metan intre 0,5 – 0,9%, pentru monoxid de carbon intre 50 – 100 p.p.m., iar pentru bioxid de carbon intre 0,3 – 0,5%. Pe portiunea dinspre galeria directionala din acoperis s-au executat operatiunile de ridicare si sustinere a unui numar de trei grinzi in zona intersectiei abatajului cu galeria directionala din acoperis si apoi s-a trecut la executarea operatiunii de descarcare a carbunelui din bancul subminat.

La 14.11.2008, schimbul I salvatorii minieri au continuat operatiunea de descarcare a carbunelui din bancul subminat intre coloanele de sustinere nr. 18 - 24, carbune incins ce provoca cresterea accentuata a temperaturii mediului ambiant din abataj, aparand degajari de „fum care venea in valuri” .Valorile concentratiilor de gaze masurate si consemnate in registru s-au situat pentru metan intre 0,4 – 0,8%, pentru monoxid de carbon intre 50 – 100 p.p.m., iar pentru bioxid de carbon 0,5%.
Personalul nesalvator a executat operatiunile de transportat materiale la frontul de lucru si apoi ridicarea si sustinerea unui numar de trei grinzi.

In schimbul II, salvatorii minieri au continuat operatiunea de descarcare a carbunelui din bancul subminat intre coloanele de sustinere nr. 1 – 35. Din bancul subminat se descarca carbune sub forma de jar si chiar arzand cu flacara (vezi declaratia f. 13 parti civile). Cand carbunele venea in cantitati mai mari era insotit de aburi fierbinti, imprejurare ce-i determina pe salvatorii minieri la prudenta excesiva, pentru a nu fi surprinsi si accidentati. Valorile concentratiilor de gaze masurate si consemnate in registru s-au situat pentru metan intre 0,3 – 0,8%, pentru monoxid de carbon intre 30 – 80 p.p.m., iar pentru bioxidul de carbon intre 0,1 – 1%.
Personalul nesalvator din schimbul II si III a executat operatiuni de ridicare si sustinere a grinzilor la frontul de carbune, curatarea carbunelui derocat aflat pe vatra abatajului, dupa care s-a trecut la descarcarea carbunelui din bancul subminat.
In schimbul III, salvatorii minieri au efectuat operatiunea de descarcarea a carbunelui din bancul subminat, intre coloanele de sustinere nr. 6 – 25. Carbunele descarcat se prezenta sub forma de jar insotit uneori si de flacara (vezi declaratia de la fila 185) fenomen manifestat cu deosebire in zona coloanelor de sustinere nr. 15 – 23. Pe aceasta portiune, fumul se manifesta persistand sub forma de panza cu grosimea de cca 50 cm la tavanul abatajului. Pentru stingerea carbunelui sub forma de jar sau arzand s-a utilizat jet de apa sub presiune. Valoarea concentratiilor de gaze masurate si consemnate in registru, se situau pentru metan intre 0,4 – 0,8%, monoxid de carbon intre 50 – 100 p.p.m., iar pentru bioxid de carbon intre 0,5 – 1%.
Personalul nesalvator din acest schimb a executat operatiunile de ridicare si sustinere a grinzilor la frontul de lucru, curatarea carbunelui derocat aflat pe vatra abatajului si descarcarea carbunelui din bancul subminat.


La 15.11.2008, schimbul I, salvatorii minieri au continuat operatiunea de descarcare a carbunelui din bancul subminat intre coloanele de sustinere nr. 10 – 22. In timpul acestei operatiuni s-a constat ca bulgarii de carbune descarcati continua sa se prezinte sub forma de jar ce determina cresterea accentuata a temperaturii pe abataj si emanatii mari de fum. In zona coloanelor de sustinere, nr. 20 – 25 carbunele se manifesta sub forma de jar inclusiv la nivelul grinzilor de sustinere dinspre spatiul exploatat. Din acest motiv, acceptand ca situatia pe abataj s-a agravat, inginerul sef productie Brad Iosif, aflat in zona, desi era perioada in care supravegherea trebuia efectuata de invinuitul Necula Aurelian, a dispus instrumentarea spatiului exploatat cu apa. Operatiunea nu si-a atins obiectivul – zona de foc – intrucat apa care se scurgea in abataj era rece. Din acest motiv, s-a dispus instrumentarea cu apa pe gaura de foraj, din zona coloanei de sustinere nr. 22, orientata inspre galeria directionala din culcus. Urmare a acestei operatiuni, dupa finalizarea ei. o perioada de cca 15 minute in abataj, din spatiul exploatat, s-a scurs apa clocotita, dupa care temperatura acesteia a scazut. De aceea, s-a procedat la racordarea instalatiei de innamolire pe o gaura de foraj orientata spre galeria directionala din acoperis, operatiune in urma careia, apa ce se scurgea s-a constatat ca avea o temperatura ridicata. Acest lucru l-a determinat pe inginerul sef productie Brad Iosif, sa solicite personalului de la statia de innamolire introducerea de amestec de apa cu cenusa de termocentrala. In zona coloanelor 20 – 26 nu se mai putea circula intrucat apa care se scurgea din tavanul abatajului era clocotita. Operatiunea de instrumentare a spatiului exploatat cu apa si cenusa a durat pana in jurul orei 1320.
Valorile concentratiilor de gaze masurate si consemnate in registru, se situau pentru metan intre 0,4 – 0,9%, monoxid de carbon intre 50 – 100 p.p.m., iar pentru bioxid de carbon intre 0,5 – 1%.
Personalul nesalvator din acest schimb a executat operatiunile de transport de materiale la frontul de lucru, curatarea carbunelui derocat aflat pe vatra abatajului dinspre acoperisul stratului.
2.5.3. Despre circumstantele producerii primei deflagratii din 15.11.2008, orele 14,49, de la abatajul cu banc subminat nr. 431, Oriz.-250 m;
In schimbul II, echipa de salvatori minieri, formata din numitii Alecsa Marcel, cu calitatea de sef de echipa, Alecsa Nicolae, fratele acestuia, Socolescu Alexandru si Mates Dan, intrand in subteran, i-au observat in zona postului telefonic amplasat in galeria transversala de baza nr. 431 pe inginerul sef productie Brad Iosif, si pe seful sectorului I productie Holingher Ervin Dorel, discutand. Salvatorii minieri, si-au continuat traseul pana la baza subterana situata in fata nisei de echipamente electrice in galeria diagonala de aeraj, unde s-au intalnit cu salvatorii minieri din schimbul I.
Personalul nesalvator din schimbul II format din Mos Silviu, sef schimb Bodoni Sandor, Stoian Vasile, Sipos Cristian, Iordache Nicolae, Matan Adrian si Matei Petru, mineri, fusese deja repartizat pe abataj pentru a executa operatiunile dispuse. Intre schimburile personalului salvator si cel nesalvator era un decalaj dat de durata diferita a programului de lucru, primii lucrau in schimburi de 8 ore, iar ceilalti lucrau la program de 6 ore.
De la baza subterana, seful de echipa Alecsa Marcel s-a deplasat pe galeria directionala de sub acoperis pentru a efectua controlul locului de munca. Dupa finalizarea controlului, Alecsa Marcel a purtat o discutie cu inginerul sef productie Brad Iosif si seful sectorului I productie Holingher Ervin Dorel, in legatura cu conditiile de munca improprii solicitand amanarea intrarii in abataj. Inginerul sef productie a dispus insa ca intreg personalul salvator sa intre in abataj in vederea executarii operatiunilor de curatare a carbunelui derocat aflat pe vatra abatajului, demontarii, montarii si remontarii pe noua pozitia a transportorului cu raclete. In baza acestei dispozitii, seful de echipa Alecsa Marcel si seful de schimb Mos Silviu de la personalul nesalvator au repartizat muncitorii dupa cum urmeaza: salvatorii minieri Alecsa Nicolae si Socolescu Alexandru in zona statiei de actionare a transportorului cu raclete de pe abataj, amplasata la intersectia abatajului cu galeria directionala din culcus; salvatorul minier Mates Dan impreuna cu minerii de la personalul nesalvator Sipos Cristian, Stoian Vasile, Iordache Nicolae, Bodoni Sandor, Matei Petru si Matan Adrian, in zona culcusului spre abataj, insirati pe langa transportor la o distanta de 1,5 – 2 metri unul de altul, timp in care seful de echipa Alecsa Marcel, seful de schimb Mos Silviu, seful sectorului I productie Holingher Ervin Dorel si inginerul sef productie Brad Iosif, efectuau controlul abatajului.

Pe acest fond, la un moment dat, minerii Stoian Vasile, Matan Adrian si Sipos Cristian au plecat din zona de lucru unde executau operatiunea de curatare a carbunelui, indreptandu-se spre galeria directionala din acoperis.

In jurul orelor 1449, seful de echipa Alecsa Marcel, aflat pe abataj, in timp ce masura concentratiile de gaze si temperatura apei, la circa 10-15 metri de galeria directionala din culcus, a fost vazut de fratele sau Alecsa Nicolae, aflat in zona intersectiei abatajului cu galeria directionala din culcus, cand o flacara venind din spatiul exploatat l-a surprins, acesta a ridicat mainile instinctiv pentru a-si proteja fata, dupa care a fost aruncat pe vatra abatajului. In aceleasi imprejurari, salvatorul minier Socolescu Alexandru aflat in apropierea colegului sau Alecsa Nicolae, pozitionat cu fata spre galeria directionala din acoperis, a resimtit o presiune accentuata asupra capului, urmata de un vuiet si a observat o flacara de culoare rosie, ce se deplasa pe sectiunea abatajului, pe circa o treime din profilul lucrarii miniere, de la tavan, dupa care suflul ce a urmat l-a proiectat pe vatra.

Fenomenele de crestere accentuata a temperaturii, flacara pe sectiunea abatajului, un vuiet ridicat, suflul puternic urmata de un val dens de praf si proiectarea lor, pe vatra sau de peretii acesteia, au fost resimtite de toti cei aflati pe abataj sau zona adiacenta si au supravietuit. Supravietuitorii, prin forte proprii si cei accidentati grav, au parasit zona, realizand ca se va produce o explozie de metan.

Personalul muncitor de la abatajele invecinate, sesizand efectele exploziei, au comunicat starea de lucru la suprafata dispecerului unitatii care, mai departe, a informat conducerea EM Petrila, dupa care s-a trecut la evacuarea intregului personal din subteran. Inginerul CFL Singeorgian Iosif a evacuat impreuna cu subinginerul Dinica Jan, muncitorii care isi desfasurau activitatea la abatajele cu banc subminat nr. 237 si nr. 239 si, mai apoi, de la abatajul cu banc subminat nr. 433. Pe galeria directionala principala, oriz. -250 m, cei doi ingineri CFL au gasit doua victime, care au fost transportate la suprafata, cu ajutorul celorlalti muncitori. In galeria transversala de baza a fost gasit accidentat, lacatusul mecanic Loghin Constantin, care la randul sau a fost transportat la suprafata. Uzand de mastile de autosalvare, acestia au patruns in galeria transversala de baza nr. 431 si apoi pe galeria diagonala unde, la circa 25 de metri, l-au gasit pe inginerul Tirintica Victor, pe care l-au scos in galeria directionala principala, de unde a fost transportat la suprafata. Inginerii CFL au revenit in galeria directionala, insa constatand ca valoarea concentratiei de metan era de circa 3%, iar aerul era irespirabil, au parasit zona, iesind in galeria directionala principala oriz - 250 m.
Dispecerul unitatii de la acel moment, l-a anuntat de producerea evenimentului pe invinuitul Necula Aurelian si inginerul sef SSM Rosu Gheorghe, care s-au prezentat la sediul unitatii miniere, totodata anuntand, la randul lor, factorii de conducere ai C.N.H. – SA Petrosani. Primul din cadrul acestei institutii care a ajuns la unitatea miniera, a fost inginer sef securitate, sanatate in munca Holingher Vasile Sorin, fratele sefului sector I productie Holingher Ervin Dorel. A trecut pe la Statia de salvare miniera, unde a constatat ca salvatorii minieri, prezenti in numar mic, se pregateau pentru a intra in subteran. Dupa aceea, s-a deplasat in biroul invinuitului Necula Aurelian, care era singur in acele momente, caruia i-a solicitat sa dispuna evacuarea intregului personal aflat in subteran si sa continue actiunea de alarmare a salvatorilor minieri, pentru a se prezenta la mina. S-a oferit sa intre odata cu prima echipa de salvatori, intrucat in acele momente nu era disponibil niciun cadru tehnic salvator care sa efectueze cercetarea zonei afectate, asa cum prevede RSSM. Au convenit ca, din subteran, sa tina legatura telefonic, invinuitul fiind in acele momente seful comandamentului de lichidare a avariei.
Prima echipa de salvare,a fost formata din numitii Ionica Marius, Traila Sorin, Grigoras Constantin, Fratila Daniel si Holingher Vasile Sorin, componenta adusa la cunostinta si aprobata pentru intrarea in subteran de catre invinuitul Necula Aurelian. In momentul in care aceasta echipa a ajuns in rampa Putului Centru din subteran, erau scoase primele victime accidentate, respectiv numitii Tirintica Victor si Socolescu Alexandru. La oriz. -250 m, in rampa putului orb nr. 15, echipa de salvatori minieri, in timp ce se deplasa spre zona evenimentului, s-a intalnit cu inginerii CFL Singeorgian Iosif, Darau Vasile si alte 5 persoane, carora li s-a solicitat sa contribuie la transportarea eventualelor victime.
La statia de actionare a transportorului cu banda nr. 10, unde este amplasat un post telefonic, inginerul sef SSM Holingher Vasile Sorin a luat legatura telefonic cu invinuitul Necula Aurelian, care i-a transmis ca tot personalul din subteran fusese evacuat la suprafata, cu exceptia persoanelor surprinse in abatajul cu banc subminat nr. 431, iar telefonul din zona si capetele de detectie nu mai functionau.
Intrand cu echipa de salvatori in galeria transversala de baza nr. 431, au putut constata primele efecte ale exploziei, respectiv: coloana de aeraj distrusa (tuburi deformate si/sau cazute pe vatra lucrarii), aparatoarele de la cuplajele transportorului cu raclete aruncate din pozitia initiala si alte resturi de materiale, iar la circa 6-7 metri de intersectie, conducta de aer comprimat era sparta, aerul iesind cu putere si obstructionand accesul in zona. Aerul circula cu viteza redusa, iar concentratiile de gaze la intrarea in galeria transversala erau : metan 0,8%, iar monoxid de carbon 1000 p.p.m. Usile de aeraj din apropiere fusesera distruse, componente ale acestora fiind imprastiate peste tot. Intre suitorul nr. 431 din culcusul stratului 3 si galeria directionala din culcus, valorile concentratiilor de gaze erau: metan 1%, iar monoxidul de carbon : 2000 p.p.m.
In intersectia transversalei de baza nr. 431 cu galeria directionala din culcus a fost gasit si identificat minerul Matan Adrian, decedat, cazut cu fata in jos pe transportorul cu raclete din galeria directionala din culcus si cu capul inspre galeria transversala de baza nr. 431. Era dezbracat de la brau in sus. Peste acesta era cazut, fara viata, salvatorul minier Stoian Vasile. Niciunul dintre ei nu prezenta traumatisme evidente, insa prezentau pe partile descoperite ale corpului leziuni arse, fara ca articolele de imbracaminte sa fi fost afectate de procesul de ardere.
Cu ajutorul targii din dotare, salvatorii l-au transportat pe minerul Stoian Vasile in galeria directionala principala oriz. - 250 m, unde s-a incercat resuscitarea, operatiune care nu a dat rezultate. Pentru cercetarea zonei afectate, au intrat numitii Holingher Vasile Sorin si Ionica Marius, constatand urmatoarele :
- pe galeria directionala din culcus urmele evenimentului erau mai reduse, mai putine materiale imprastiate, usoare urme de ardere, sustinerea nu era afectata. Nici in intersectia galeriei directionale din culcus cu abatajul nu se observau efecte majore;
- pe abataj, in zona coloanelor de sustinere nr. 15-20, inspre spatiul exploatat, exista carbune taluzat pana la manerul stalpului, peste care era un strat de carbune sub forma de jar care ardea, iar in continuare se observa existenta unui gol;
- gazele masurate in aceasta zona au fost: metan 1,3%, monoxid de carbon 2000 p.p.m.;
- pe abataj au fost observate mai multe foraje, unul dintre acesta (cel din apropierea coloanei de sustinere nr. 20) era cuplat la coloana de innamolire, dar instalatia de innamolire era oprita;
- la circa 5 metri de intersectia abatajului cu galeria directionala de sub acoperis a fost gasita o alta victima, identificata ca fiind minerul Sipos Cristian. Acesta era pozitionat intre frontul de carbune si primul stalp hidraulic de sustinere, cu capul inspre galeria directionala de sub acoperis si cu spatele inspre frontul de carbune. Victima nu prezenta semne vitale, imbracamintea nu prezenta urme de arsura, dar era umeda;
- la intrarea in abataj dinspre galeria directionala sub acoperis au fost gasite 4 victime: minerul sef de schimb Mos Silviu, pozitionat cu fata in jos, cu capul inspre galeria directionala sub acoperis; salvatorul Mates Dan, pozitionat cu fata in sus si cu capul inspre galeria directionala sub acoperis; ing. Holingher Ervin, era cazut pe spate, cu fata in sus si indreptat cu capul inspre galeria directionala sub acoperis; ing. Brad Iosif, era cazut pe spate cu genunchii flexati sub corp si cu capul inspre spatiul exploatat;
- concentratiile de gaze in intersectia abatajului cu galeria directionala sub acoperis erau: metan 1,3%, monoxid de carbon 2000 ppm;
- pe galeria directionala sub acoperis, la circa 15 metri de intersectia cu abatajul, a fost gasita o alta victima, identificata ca fiind seful de echipa de la salvatori Alexa Marcel. Acesta era intre stalpii de sustinere a unui jug de lemn, cu capul inspre galeria transversala de baza, cu salopeta uda, cu arsuri pe partile expuse ale pielii, dar fara traumatisme vizibile;
- langa ultima victima au fost gasite cateva aparate izolante de salvare cu capacul de protectie desfacut;
- in galeria directionala sub acoperis au fost observate efecte dinamice mai mari decat in abataj sau in galeria directionala din culcus, respectiv: coloana de aeraj avea tuburi deteriorate, cazute, deformate. Ventilatorul tip VEP 11 kW era suspendat in legaturi, dar nu mai avea tuburi de aeraj in fata si in spate si nu mai functiona. Pe armaturi se observau urme de fum.
Iesind din zona, numitul Holingher Vasile Sorin a luat legatura telefonic, la suprafata, cu seful comandamentului de lichidare a avariei, respectiv invinuitul Necula Aurelian, pe care l-a informat despre situatia din abataj si ca s-a inceput operatiunea de evacuare a victimelor. Intreaga echipa de salvatori a reintrat in abataj, pentru a evacua urmatoarea victima, pe minerul Matan Adrian. Intre timp, in zona sosise cea de-a doua echipa de salvatori minieri, formata din inginer Visan Trandafir – adjunctul sefului statiei de salvare si salvatorii minieri Balba Sorin, Elekes Atila, Puian Nicolae si Badea Vasile, a carei componenta si intrare in subteran fusese aprobata de catre invinuitul Necula Aurelian in calitate de sef al comandamentului de lichidare a avariei.
Holingher Vasile Sorin a adus la cunostinta celei de a doua echipe starea de fapt existenta in zona.
Cand prima echipa a iesit din zona cu victima Matan Adrian, conform uzantelor, a patruns cea de-a doua echipa, in componenta amintita, la care s-a alaturat si numitul Fratila Daniel, component al primei echipe. Din galeria directionala de sub acoperis a fost evacuata cea de-a treia victima, respectiv minerul salvator Alecsa Marcel.
O echipa formata din numitii Holingher Vasile Sorin, Darau Gheorghe, Grigoras Constantin, Traila Sorin si Ionica Marius au intrat in galeria directionala din culcus, evacuand cea de-a patra victima, respectiv pe seful sectorului I productie, Holingher Ervin Dorel. De la transportorul cu banda nr. 10 din galeria directionala principala, victimele au fost transportate de catre alte persoane care nu aveau calitatea de salvator minier.
Pe acest fond, in zona a aparut si cea de-a treia echipa de salvatori, a carei componenta si intrare in subteran, conform uzantelor, a fost aprobata de catre invinuitul Necula Aurelian. Echipa era formata din Leonte Petre – sef de echipa si salvatorii minieri Cristea Nicolae, Baran Alin , Bradu Vasile si Balasz Nicolae.
2.5.4. Despre circumstantele producerii celei de-a doua explozii din 15.11.2008, orele 18,30, la abatajul cu banc subminat nr. 431, Oriz.-250 m;
Pentru a evacua cea de a cincea victima, minerul Mates Dan , s-a format o echipa din salvatorii minieri Balba Sorin, Elekes Atila, Puian Nicolae si Fratila Daniel, sub comanda inginerului Visan Trandafir. In timp ce echipa revenea cu victima spre baza subterana si ajunsese la iesirea din galeria transversala nr. 431, in jurul orelor 1830, s-a produs o noua explozie de metan, care a proiectat intreaga echipa lovind-o de peretii galeriei sau de utilajele din apropiere, provocand decesul tuturor, cu exceptia numitului Balba Sorin.
Membrii celorlalte doua echipe de salvatori, care erau in asteptare in galeria directionala principala, pe langa transportorul cu banda nr. 10, au fost la randul lor proiectati de suflul exploziei si loviti, insa suflul reducandu-si intensitatea prin disiparea in galeriile adiacente, nu a mai provocat moartea vreunei persoane. Cand si-au revenit din soc, acestia au pornit instinctiv spre putul orb nr. 15, in curentul de aer proaspat.
In zona de aer proaspat, numitii Holingher Vasile Sorin si salvatorul minier Baran Alin, pregatindu-si cate un aparat izolant, au revenit in galeria transversala nr. 431, pentru a ajuta eventualii supravietuitori. Acestora li s-au alaturat numitii Ionica Marius si Leonte Petre. Au identificat victima evacuata de echipa de salvare, respectiv pe Mates Dan si l-au transportat pe banda nr. 10. Dupa aceea, a fost identificat si transportat in aceeasi zona salvatorul minier Elekes Atila. Revenind in galeria transversala nr. 431, au auzit gemete in zona statiei de actionare a transportorului cu raclete unde, sub cadavrul salvatorului minier Puian Nicolae, l-au gasit pe salvatorul minier Balba Sorin care aparent nu prezenta leziuni grave, insa nu se putea deplasa. L-au scos din zona, plecand cu totii spre suprafata, intrucat dupa ce din subteran se informase la suprafata despre producerea celei de-a doua explozii, s-a dat ordin de evacuare a tuturor persoanelor din subteran.
Intre timp, la suprafata, in biroul sefului comandamentului de lichidare a avariei sosisera membrii din conducerea C.N.H. –SA Petrosani, inclusiv directorul general Surulescu Daniel Lucian, seful Inspectoratului Teritorial de Munca Bodea Ileana, reprezentanti ai Parchetului etc.
In jurul orelor 1730, cand din subteran s-a comunicat ca echipa condusa de Visan Trandafir, in urma masuratorilor, inregistrase o concentratie de metan de peste 3 %, seful Inspectoratului Teritorial de Munca a informat conducerea I.T.M. Hunedoara si conducerea Inspectiei Muncii, solicitandu-i totodata invinuitului Necula Aurelian retragerea echipelor de salvatori din zona abatajului. Solicitarea se intemeia pe valoarea ridicata a concentratiei de metan, ce se constituia intr-un factor ridicat de risc.
In ciuda solicitarilor exprese, repetate, invinuitul nu s-a conformat, situatie in care aceasta a solicitat registrul unic de control, pentru a se consemna in scris dispozitia de retragere a personalului din zona. Invinuitul Necula Aurelian a refuzat sa dea curs si acestei solicitari, imprejurare ce a impus deplasarea unui inspector de specialitate la sediul I.T.M. Petrosani, pentru a aduce un formular tip de proces-verbal de sistare a activitatii in subteran.
In jurul orelor 1820, sosind formularul de proces-verbal, s-a trecut la intocmirea actului de sistare a activitatii, dar in momentul in care invinuitului i se solicita sa ia cunostinta de dispozitia de sistare si sa semneze procesul-verbal, s-a produs cea de-a doua explozie. Dupa ce si-a revenit din soc, in jurul orelor 1840, invinuitul a semnat actul mentionat.
La 16.11.2008, prin decizia directorului general al C.N.H.-SA Petrosani, invinuitii Necula Aurelia si Rosu Gheorghe au fost suspendati din functie, responsabilitatile acestora fiind preluate, tot in baza unei decizii a directorului general, de catre inginer Jujan Constantin - director general adjunct al C.N.H.-SA Petrosani si respectiv inginer Manesc Gheorghe – sef serviciu S.S.M. la C.N.H.-SA Petrosani.
La 17.11.2008, s-a constituit un nou comandament pentru lichidarea avariei, coordonat de catre inginer Jujan Constantin, care a intocmit un plan de masuri pentru monitorizarea si controlul lucrarilor miniere de acces la abatajul frontal cu banc subminat nr. 431. In baza acestui program, o echipa formata din salvatori minieri profesionisti, compusa din numitii Dabuleanu Ion si Kutasi Peter, sub conducerea ing. Jujan Constantin, a procedat la controlul zonei afectate de cele doua explozii. In zona intersectiei galeriei directionale principale cu galeria transversala nr. 431, au fost gasite si identificate trei victime, respectiv Mates Dan, Elekes Atila si Puian Nicolae. Victimele au fost evacuate, dupa care echipa de control a patruns in galeria transversala nr. 431 unde, la circa 5-6 metri de intersectia cu galeria directionala principala, gaura din teava de aer comprimat crescuse in dimensiune, iar jetul de aer facea imposibila continuarea actiunii echipelor de salvare. In galeria transversala nr. 431, pe motorul de actionare al transportorului cu raclete a fost gasita si identificata o noua victima, respectiv minerul Fratila Daniel, care a fost evacuata din zona.
Dupa montarea unui cap de detectia cu scopul de a avea controlul asupra evolutiei concentratiilor de metan, s-a luat decizia de intrerupere a activitatii de control si evacuarea victimelor, concomitent cu retragerea echipelor de salvatori de pe abataj.
La 18.11.2008, la nivelul comandamentului de lichidare a avariei, s-a intocmit un nou permis de lucru, ce avea ca obiect controlul lucrarilor miniere din zona avariata si evacuarea tuturor victimelor din abatajul cu banc subminat nr. 431. In jurul orelor 1615, echipa de control formata din ing. Jujan Constantin, Dabuleanu Ion si Dan Vasile, au patruns in abataj, pe galeria transversala nr. 431. Pe traseu, au constatat manifestarea efectelor dinamice ale exploziei (bunuri distruse, contorsionate, etc.), iar in zona unde fusesera amplasate usile de aeraj, l-au gasit decedat pe inginerul Visan Trandafir, al carui aparat izolant era deteriorat. Victima a fost scoasa la suprafata de una din echipele de salvatori minieri profesionisti.
Ajungand pe abataj, echipa de control a depistat, in zona coloanelor de sustinere 15-16, pe o lungime de 0,8 metri, carbune sub forma de jar, taluzat pe transportor. In zona de descarcare a carbunelui din bancul subminat s-au observat bucati mari de steril, taluzate inspre hotarul conventional, iar printre bucatile de steril se scurgea carbune marunt, incins, care la contactul cu aerul din abataj se aprindea. In apropierea intersectiei abatajului cu galeria directionala, sub acoperis, a fost gasit decedat minerul Sipos Cristian. La intrarea in abataj dinspre galeria directionala, sub acoperis, au fost gasiti decedati minerul Mos Silviu si inginerul sef productie Brad Iosif.
In intersectia galeriei directionale sub acoperis cu abatajul, valorile concentratiilor de gaze au fost: oxigen 19,8; metan 5%; monoxid de carbon 190-200 p.p.m., iar bioxid de carbon 1,22%. Victimele au fost evacuate la suprafata, dupa care s-a decis intreruperea activitatii de cercetare si control, datorita valorii mari a concentratiei de metan amintita.
In aceeasi zi, 18.11.2008, dupa evacuarea victimelor, s-a intocmit un nou program de lucru pentru inchiderea zonei cu diguri de izolare la nivelul orizontului -200 si a orizontului – 250 m, program care s-a finalizat La 25.11.2008.

2.6. Despre cauzele producerii accidentului colectiv de munca, astfel cum rezulta din expertiza tehnica efectuata de catre I.N.C.D – INSEMEX SA Petrosani si studiul elaborat de catre un colectiv de cercetatori din cadrul Universitatii Tehnice Petrosani;
In cauza, pentru a se stabili imprejurarile si cauza accidentului colectiv de munca din data de 15.11.2008, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice de catre Institutul National de Cercetare, Dezvoltare pentru Securitate Miniera si Protectie Antiexploziva – INSEMEX Petrosani. In aceeasi ordine de idei s-a apelat, pentru elucidarea unor fenomene conexe care au influentat evenimentul mentionat, la serviciile unui colectiv de cercetare din cadrul Universitatii Tehnice Petrosani.
2.6.1 Studiu elaborat de catre un colectiv de cadre didactice din cadrul Universitatii Tehnice Petrosani;
Documentul intocmit de colectivul de cadre didactice este intitulat „Studiul privind modul in care fenomenele geominiere au influentat producerea evenimentului din str.3 bl.II oriz.-250 m de la E.M. Petrila din data de 15.11.2008” si este structurat pe cinci capitole.
Primul capitol, intitulat „Caracterizarea geomecanica a rocilor si carbunilor din bl. II de la E.M. Petrila”, dupa o analiza riguroasa si detaliata, concluzioneaza ca stratul 3, strat cu grosime mare, este constituit din huila usor surpabila spre surpabilitate medie, care are un unghi de dislocare a carbunelui cuprins intre 75o si 105o, unghiul de taluz este de 64o iar unghiul de deschidere al ferestrei este de 70-85o; rocile din acoperisul direct sunt roci mediu surpabile, iar rocile din acoperisul principal sunt roci greu surpabile.
Capitolul II – „Analiza gazodinamicii in zona abatajelor cu banc subminat nr. 431 si 433 la E.M. Petrila”, analizeaza conditiile de mediu si munca preexistente evenimentului din 15.11.2008, si concluzioneaza ca au existat depasiri ale concentratiilor admisibile de metan, care s-au datorat sistemului deficitar de aeraj si starii lucrarilor miniere.
Capitolul III - „Geneza si evolutia focului endogen care a condus la producerea evenimentului de la abatajul cu banc subminat nr. 431” – nu trage concluzii, ci propune un set de masuri pentru prevenirea aparitiei autoaprinderii carbunelui. Aceste propuneri se refera la tratarea cu caracter preventiv a spatiului exploatat din zona de scarpa cu cenusa de termocentrala si a spatiului exploatat din vecinatatea abatajelor unde se evidentiaza procese de autoincalzire sau autoaprindere. Cu privire la sistemele de aeraj, se propune reducerea circuitelor principale de aeraj paralele, iar reglarea debitelor de aer sa se faca cu un numar minim de constructii de aeraj. De asemenea, se propune evitarea reducerii sectiunii cailor de aeraj, care conduc la variatii ale depresiunii curentilor de aer.
Capitolul IV – „Analiza fenomenelor geominiere din str.3 bl.II din zona de influenta a abatajului cu banc de carbune subminat nr. 431”, concluzioneaza ca decalajul de 34 metri dintre abatajele cu banc subminat nr. 433 si 431 este la limita acoperitor din punct de vedere al interactiunii starii de tensiune - deformare a acestor abataje. Din punct de vedere al rezistentei aerodinamice a rocilor surpate din spatele fronturilor de abataj, decalajul de 34 metri dintre abatajele nr. 431 si nr. 433 este total insuficient, rocile fiind intr-o continua miscare, gradul de permeabilitate al acestora este foarte ridicat, permitand atat migrarea ascendenta a gazului metan, cat si scurgerile de aer prin spatiul exploatat, pentru o etansare suficienta a rocilor spatiului exploatat fiind necesar un decalaj de cel putin 400- 500 metri, decalaj posibil de obtinut numai in anumite blocuri si campuri miniere din Valea Jiului, fara masuri suplimentare de etansare ( innamoliri etc.).
In acest capitol au fost identificate si cauzele producerii fenomenelor geominiere de la abatajul nr. 431 si anume:
• crearea unei scarpe in limitele bl.II str. 3, care a generat pierderea unei cantitati mari de carbune ; carbunele astfel fisurat a ajuns in contact cu aerul, accelerand fenomenul de oxidare si in final autoaprinderea acestuia;
• impuscarea gaurilor lungi (circa 20 metri de la culcus) inainte de strapungerea galeriei de atac a favorizat circulatia aerului prin carbunele fisurat si autoaprinderea acestuia;
• favorizarea circulatiei aerului prin carbunele din bancul subminat fisurat, datorita instalatiei de activare a aerajului amplasata in circuitul de aer proaspat;
• nerealizarea unei bune izolari intre rocile surpate si carbunele din banc, printr-un pat de cenusa de termocentrala, printr-o operatie eficienta de innamolire, cu ajutorul gaurilor forate de la nivelul oriz.-200 m;
• existenta carbunelui din zona scarpei la nivelul abatajului nr. 431, felia a III-a, aflat intr-o faza latenta de autoincalzire;
• favorizarea formarii unor goluri in bancul de deasupra abatajului, unde s-au creat conditii de acumulare a gazului metan;
• pierderea brusca a stabilitatii planseului de carbune situat deasupra cavitatii, format in bancul de carbune, dinspre acoperis, care a determinat refularea gazului metan acumulat in cavitate inspre zona de foc a abatajului, dinspre culcus.
Capitolul V - „Concluzii si masuri de prevenire a unor evenimente similare” – reitereaza la subcapitolul „Concluzii”, aspectele retinute drept cauze ale fenomenului petrecut la abatajul cu banc subminat nr. 431 La 15.11.2008 si formuleaza un set de propuneri cu rol de prevenire a unor astfel de fenomene ( pastrarea unui decalaj minim intre doua abataje; lucrarile de innamolire sa aiba continuitate; impuscarea gaurilor lungi pe toata lungimea abatajului, etc.).
2.6.2. Expertiza tehnica efectuata de catre I.N.C.D.-INSEMEX SA Petrosani;
Expertiza intocmita de catre un colectiv de experti din cadrul INSEMEX Petrosani a concluzionat ca evenimentul produs la E.M. Petrila La 15.11.2008, ora 1449, a fost determinat de producerea unei explozii de tip deflagratie care, in comparatie cu o explozie (terminologie acceptata de catre specialisti), are un grad de intensitate mai redus, manifestat prin efecte. S-a retinut ca gradul distrugerilor provocate a fost redus; efectele dinamice asupra lucratorilor din abataj au lipsit; absenta efectelor termice generate de flacara asupra victimelor, acestea prezentand arsuri datorita gazelor fierbinti cu un continut mare de vapori de apa, etc.
Despre cel de-al doilea eveniment manifestat la 15.11.2008, ora 1840, s-a concluzionat ca a fost determinat de producerea unei explozii de intensitate (violenta) mai mare decat cea produsa la orele 1449. S-a retinut ca gradul distrugerilor determinate de efectele dinamice a fost mai mare, de asemenea efectele termice au fost de mai mare amploare.
2.7. Incalcarile generale de norme de protectia muncii retinute prin procesul-verbal de cercetare de specialitate intocmit de Inspectia Muncii;
Sintetizand concluziile ce se desprind din cele doua lucrari, raportate la materialul probator acumulat in perioada cercetarii administrative, organele de specialitate din cadrul Inspectiei Muncii au decelat un numar de 17 factori cu rol cauzal sau de favorizare a producerii evenimentului din 15.11.2008, ce se constituie in tot atatea incalcari de norme ale legislatiei in materie, dupa cum urmeaza:
1. Desfasurarea activitatii in conditiile existentei unui pericol grav si iminent, care a constat in:
? continuarea operatiilor de combatere activa a focului endogen aparut in abatajul frontal cu banc de carbune subminat nr. 431 La 09.11.2008, in conditiile in care a existat un proces de amplificare al acestui fenomen, manifestat prin aparitia carbunelui supraincalzit, sub forma de jar si flacara in timpul operatiei de descarcare din bancul subminat inca din data de 12.11.2008;
? producerea unei aprinderi de metan la 10.11.2008, schimbul I;
? continuarea operatiilor de combatere activa a focului endogen in conditiile in care accesul la focar nu era accesibil;
? neinchiderea cu diguri de izolare a zonei afectate;
2. Conducerea EM Petrila nu a comunicat institutiilor prevazute de lege evenimentul care a avut loc La 10.11.2008 si in care au fost implicati electricienii Horvath Gabriel si Draganesc Emil;
3. Impuscarea gaurilor lungi pentru formarea liniei de descarcare a carbunelui din bancul subminat pe portiunea cuprinsa intre intersectia abatajului cu galeria directionala din culcus si mijlocul abatajului inca din faza de sapare a camerei de atac, a favorizat circulatia aerului prin bancul de carbune fisurat;
4. Pe lucrarile miniere de evacuare a aerului viciat de la nivelul orizontului -200, lucrari aferente abatajului frontal nr. 431, existau portiuni in care profilul liber al acestora era redus, fapt pentru care nu se asigura debitul de aer necesar la front in conditiile opririi instalatiei de aeraj pentru activare. Despre existenta profilului redus pe portiuni din aceste lucrari exista consemnari in Registrul de control al cailor de aeraj inca din luna decembrie 2007, iar din declaratiile inginerului sef securitate si sanatate in munca, a sefului sectorului de aeraj, a adjunctului sefului sectorului aeraj si a personalului din cadrul CNH Petrosani rezulta ca situatia a fost adusa la cunostinta directorului EM Petrila, ing. Necula Aurelian, in cadrul sedintelor de raport sau prin note de control incheiate;
5. In actele de cercetare a fenomenelor de autoincalzire (din 01.09.2006 si din 01-06.10.2007) care au avut loc in timpul exploatarii subetajelor superioare de la acest abataj, acte intocmite de catre comisii de cercetare din cadrul Companiei Nationale a Huilei Petrosani, s-a constatat ca nu au fost luate masurile necesare pentru prevenirea aparitiei focurilor endogene;
6. Saparea galeriei directionale din culcus aferenta abatajului frontal nr. 431 a depasit cu circa 3 metri linia hotarului conventional cu campul de abataj nr. 433 stabilit prin Programul general de exploatare pentru anul 2008. In aceasta situatie s-au creat conditii pentru fisurarea si subminarea carbunelui dintre cele doua campuri de abataj si posibilitatea circulatiei aerului prin spatiul exploatat.;
7. In momentul producerii evenimentului din data de 15.11.2008, distanta dintre abatajul nr. 431 si abatajul nr. 433, adiacent, a fost de circa 25 de metri, in zona de acoperis, si de circa 34 de metri, in zona de culcus, distante care erau mai mici decat cele prevazute in metoda cadru de exploatare, fapt care a favorizat circulatia aerului prin spatiul exploatat;
8. Programul de lucru din data de 10.11.2008, pentru activitatea desfasurata de salvatorii minieri, a fost intocmit, avizat si aprobat in conditiile in care s-a stabilit efectuarea de lucrari pentru lichidarea si combaterea fenomenului de autoincalzire din abatajul nr. 431, atat cu salvatori minieri cat si cu personal nesalvator;
9. Personalul nesalvator care avea atributii in zona abatajului frontal nr. 431 nu a fost instruit si informat asupra riscurilor la care este expus, existand astfel pericolul de accidentare;
10. Abatajul frontal nr. 431 a fost pus in functiune La 07.11.2008 in situatia in care nu erau indeplinite toate conditiile de securitate si sanatate in munca, care trebuiau concretizate prin: asigurarea debitului de aer in cazul aerisirii numai sub depresiunea generala a minei, tip de aeraj stabilit prin Metoda cadru de exploatare cu banc de carbune subminat pentru strate groase si inclinare medie 1295 E/2003, si prin evitarea acumularilor de metan in concentratii peste limitele admise;
11. In evidentele privind acumularile de metan si interogari manuale de la statia telegrizumetrica sunt consemnate acumulari de metan de peste 2% inca din faza de conturare a abatajului nr. 431. In aceste evidente la coloana „cauza acumularii” s-a consemnat, in unele cazuri, „captorul masoara eronat” sau „captor defect”, fara a se fi efectuat raportarea si cercetarea acestor acumulari de catre comisii care trebuiau numite de catre directorul EM Petrila;
12. Desi in inregistrarile de la statia telegrizumetrica sunt evidentiate valori ale concentratiei de metan de peste 1% pe perioade mai mari de 6 ore (durata unui schimb de lucru), in Registrul de evidenta a metanului de la sectorul I, conducatorii formatiilor de lucru de pe toate schimburile de la sectorul respectiv, consemneaza valori de 0,3% - 0,4%;
13. Instalatia de aeraj partial pentru activare de la abatajul nr. 431 a functionat in conditiile in care nu a existat un proces-verbal de punere in functiune a acesteia;
14. Pentru refacerea profilului lucrarilor miniere de la nivelul orizontului -200, in vederea normalizarii aerajului din zona abatajului nr. 431, a fost repartizat personal nesalvator, in conditiile in care pe aceste lucrari exista riscul intoxicarii cu monoxid de carbon;
15. In timpul cercetarii evenimentului care s-a produs la abatajul nr. 431 La 15.11.2008, pe parcursul audierii personalului, au fost identificate trei cazuri in care lucratorii de la un alt abataj, respectiv abatajul nr. 434 Vest, s-au prezentat la dispensarul medical al unitatii si la spital pentru ingrijiri medicale ca urmare a unor intoxicatii cu fum (La 10 si respectiv 14.11.2008). Cu toate ca despre aceste evenimente au fost instiintati seful de schimb, seful de brigada, seful de sector cat si directorul sucursalei, acestia au musamalizat evenimentul chiar cu amenintari si ca atare nu au fost comunicate, cercetate si inregistrate conform prevederilor legale;
16. Imediat dupa producerea exploziei din data de 15.11.2008, ora 14:49, conducatorul sucursalei nu si-a indeplinit sarcinile prevazute in Regulamentul de securitate si sanatate in munca al CNH Petrosani pentru cazul incidentelor majore;
17. Salvatorii minieri care au desfasurat activitatea in abatajul frontal nr. 431, in schimbul II al zilei de 15.11.2008, nu au utilizat aparatele izolante de salvare desi concentratia de monoxid de carbon era peste limita admisa.
Ca urmare a acestor incalcari de norme de specialitate, persoane responsabile atat de la nivelul unitatii miniere, cat si din cadrul Companiei Nationale a Huilei Petrosani, au fost sanctionate contraventional. Apreciindu-se ca prin activitatea lor si incalcarea anumitor norme, unele persoane au favorizat si determinat producerea evenimentelor din 15.11.2008, a fost propusa cercetarea sub aspect penal a directorului unitatii miniere, invinuitul Necula Aurelian, a inginerului sef S.S.M. din cadrul E.M. Petrila – invinuitul Rosu Gheorghe si a inginerului Ungur Dan Stefan – sef sector productie si totodata seful Statiei de Salvare Miniera de la E.M. Petrila.

2.8. Despre normele de protectia muncii incalcate si rolul lor in producerea evenimentului din 15.11.2008, precum si stabilirea vinovatiilor sub aspect penal.
Prin actul de finalizare a cercetarii administrative se retine, in sarcina invinuitilor Necula Aurelian, Rosu Gheorghe, Ungur Dan Stefan si a defunctilor Holingher Ervin Dorel, sef sector I productie si inginer sef productie Brad Iosif, in primul rand, ca au permis desfasurarea activitatii la abatajul cu banc subminat in conditiile existentei unui pericol grav si iminent, care a constat in;
- continuarea operatiilor de combatere activa a focului endogen aparut in abatajul frontal cu banc de carbune subminat nr. 431 La 09.11.2008, in conditiile in care a existat un proces de amplificare al acestui fenomen, manifestat prin aparitia carbunelui supraincalzit, sub forma de jar si flacara in timpul operatiei de descarcare din bancul subminat inca din data de 12.11.2008;
- producerea unei aprinderi de metan la 10.11.2008, schimbul I;
- continuarea operatiilor de combatere activa a focului endogen in conditiile in care accesul la focar nu era posibil;
- neinchiderea cu diguri de izolare a zonei afectate.
Prin cele de mai sus au fost incalcate prevederile de la pct. 5 alin. (3) lit. f) din partea V cap. VI din Regulamentul de securitate si sanatate in munca al CNH Petrosani, de la art. 4.2.1., 4.2.2. si 4.2.3. din Anexa nr. 1 a HG nr. 1.049/2006 si de la art. 13 lit. a) din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, unde se prevede:
pct. 5 alin. (3) lit. f) partea V, capitolul VI
„......................................................................................................................
In cazul aparitiei focului endogen cand focarul este accesibil, se va interveni cu operativitate prin aplicarea metodelor active de combatere care constau in stingerea focului si racirea zonei cu ajutorul jeturilor de apa, spuma mecanica sau chimica etc., incepand de la periferie spre centrul focarului si extragerea substantei aprinse.
Materialul incalzit sau aprins rezultat din operatiile de combatere, va fi stins la fata locului si evacuat.
..............................................................................................................
Daca in decurs de 24 de ore de la aparitia focului endogen, prin combatere activa, nu s-a reusit stingerea focului, in comandamentul pentru lichidarea pericolului grav si iminent se va analiza oportunitatea prelungirii combaterii active pe o perioada de maximum 3 cicluri complete de exploatare sau adoptarea urmatoarelor masuri de combatere:
- izolarea cu diguri a tuturor cailor de acces a aerului spre zona de foc;
- izolarea cu diguri si rambleierea zonei de foc;
- izolarea cu diguri si innamolirea zonei de foc cu pulpa de argila sau cenusa de termocentrala prin gauri de sonda forate;
- izolarea cu diguri si inundarea cu apa a zonei de foc;
- izolarea cu diguri si inundarea cu gaze inerte (azot);
- izolarea combinata cu diguri, cenusa de termocentrala, inundare cu apa, azot.”
Art. 4.2.1. „Trebuie luate toate masurile necesare pentru combaterea formarii si acumularii atmosferelor explozive.”
Art. 4.2.2. „In interiorul zonelor care prezinta risc de explozie trebuie luate toate masurile necesare pentru a impiedica aprinderea atmosferei explozive.”
Art. 4.2.3. „Pentru prevenirea exploziilor se stabileste un plan detaliat cu privire la echipamentele de lucru si masurile necesare ce trebuie luate.”
Art. 13. „In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:
a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de munca, precum si de elaborarea a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor;”
Cu referire la aceasta abatere, toti cei trei invinuiti au avut o atitudine de neacceptare, sustinand ca au actionat in conformitate cu prevederile din Regulamentul de Securitate si Sanatate in Munca si ca pe baza datelor detinute, au apreciat ca la abatajul nr. 431 nu se manifesta prezenta unui pericol grav si iminent.
In legatura cu aceste sustineri, trebuie aratat ca la 10.11.2008, in jurul orelor 600, la abatajul cu banc subminat nr. 431 a avut loc o aprindere de metan, ce s-a soldat cu afectarea corporala usoara a unui martor. Despre aceasta imprejurare, au luat cunostinta toate persoanele aflate in zona, inclusiv seful sectorului I productie, unde este amplasat locul de munca,respectiv Holingher Ervin Dorel. Acesta, imediat dupa ce a fost informat de cei in cauza , intre care s-au aflat si doua cadre tehnice, respectiv inginerul CFL Nitu Gabriel si Asoltanei Constantin Sorin, s-a deplasat la postul telefonic din apropiere, unde a discutat o lunga perioada de timp. Este mai mult decat evident ca, intr-o situatie de gravitatea unei aprinderi de metan, nu putea discuta decat cu factori de conducere de la cel mai inalt nivel al unitatii miniere,respectiv, inginer sef productie Brad Iosif si invinuitii Necula Aurelian si Rosu Gheorghe. Cu toate acestea, mizand pe imprejurarea ca atat inginerul Holingher Ervin Dorel, cat si inginerul sef productie, au decedat in prima deflagratie, toti cei trei invinuiti sustin ca nu au avut cunostinta de aprinderea de metan. Neverosimilitatea acestor declaratii este data atat de argumentarea de mai sus, cat si de faptul ca spatiul subteran este unul limitat, iar un eveniment de genul aprinderii de metan nu poate ramane fara rezonanta la nivelul oricarei persoane din acest mediu, cunoscute fiind efectele devastatoare ale aprinderilor, deflagratiilor sau exploziilor de metan. Desfasurarea ulterioara a evenimentelor si comportarea celor trei invinuiti, de asemenea, contrazic sustinerile lor. Astfel, imediat dupa convorbirea telefonica avuta de catre inginerul Holingher Ervin Dorel la suprafata, in subteran, la acel loc de munca, s-au deplasat invinuitii Rosu Gheorghe si Ungur Dan Stefan, inginerul sef productie Brad Iosif si mai apoi chiar invinuitul Necula Aurelian, care a ramas acolo de la orele 1500 pana la orele 2300, conform spuselor sale. Ca motivatie a acestui demers au invocat acel fenomen de autoincalzire ce se manifestase in ziua precedenta pe abataj. Doar pentru o autoincalzire a stratului de carbune, este putin veridic sa se deplaseze intreaga conducere a unei unitati miniere, lucru demonstrat si de faptul ca , in ziua precedenta, 9.11.2008, nu s-a intamplat acelasi lucru. In plus, nu se explica prezenta pe un timp atat de indelungat a directorului unitatii , invinuitul Necula Aurelian si a inginerului sef productie Brad Iosif, in acea zi la abatajul cu banc subminat nr431. Nu in ultimul rand, vom face referire la declaratiile unui martor care sustine ca intamplator, aflandu-se in biroul presedintelui de sindicat al EM Petrila, l-a auzit pe invinuitul Necula Aurelian relatand despre faptul ca, in timp ce se afla, la 10.11.2008, pe abatajul cu banc subminat, ar mai fi avut loc o aprindere de metan, declaratie care se coroboreaza cu cea a partii vatamate Alecsa Nicolae ( fila 13 – parte civila), conform careia fratele sau, defunctul Alecsa Marcel, i-a relatat ca, in timpul acelei zile, efectuand controlul abatajului impreuna cu invinuitul Necula Aurelian, ar fi fost surprinsi de o aprindere de metan.
Negarea de catre invinuiti a aprinderii de metan este vehementa, intrucat daca ar fi recunoscuta, implicit ar fi recunoscuta si asumata vinovatia producerii evenimentului din 15.11.2008. In situatia manifestarii unei aprinderi de metan, solutia care se impune fara echivoc este cea a inchiderii (izolarii) cu diguri a respectivei lucrari miniere, asa cum s-a intamplat in astfel de situatii si inainte si dupa producerea evenimentului.
Aprinderea de metan denota existenta cumulativa a doi factori proprii unui accident de munca si anume o sursa de aprindere (focul) si gazul metan omniprezent, care nu mai presupune decat acumularea in concentratie exploziva. Fiind un incident periculos, conform art. 27 lit. a din Legea nr. 319/2006, trebuia sa fie comunicat I.T.M. care, conform dispozitiilor art. 29 lit. b, trebuia sa procedeze la cercetarea si adoptarea de masuri. In schimb, asa cum rezulta din unele declaratii, invinuitul Necula Aurelian nutrea un anumit tip de ambitie in a-si demonstra capacitatile profesionale, care l-au impiedicat sa procedeze asa cum s-a mentionat. In aceeasi ordine de idei, exista indicii rezultate din acelasi tip de mijloace de proba, din care transpare spiritul autoritar in care ,invinuitul, prefera sa conduca, impreuna cu ceilalti membri din conducerea unitatii, instituind astfel un factor de presiune si tensiune la toate nivelurile. Preocuparile de acest gen au vizat si ascunderea unor evenimente de tipul celui de mai sus, a unor accidente suferite pe fondul unor astfel de evenimente, a mistificarii unor date legate de concentratiile de gaze, etc.
Invinuitii au acceptat totusi ca au avut cunostinta ca la abatajul cu banc subminat nr. 431 , personalul din zona a auzit o bubuitura puternica si de aceea s-au retras speriati din abataj. Faptul ca muncitorii fusesera evacuati de pe abataj nu se justifica de un astfel de incident sau de un usor proces de oxidare a carbunelui. Neaprofundand chiar cauzele acelei asa-zise bubuituri, justificata de acestia prin fenomenul de reasezare a rocilor, denota inca o data nepasarea si lipsa de interes sau a capacitatii de previziune a acestora, ori acceptarea tacita de catre invinuitii Rosu Gheorghe si Ungur Dan Stefan a unor consecinte previzibile.
Chiar daca s-ar accepta aceasta aparare a invinuitilor, ceea ce s-a intamplat in continuare la acel loc de munca trebuia sa fie greu de acceptat si inteles de catre un manager cu diligenta medie.
S-a invocat ca la abatajul cu banc subminat nr. 431 nu s-ar fi manifestat elementele specifice pericolului iminent si grav. Legea nr. 319/2006 la art. 5 lit. l defineste aceasta sintagma prin situatia concreta reala si actuala careia ii lipseste doar prilejul declansator, pentru a produce un accident in orice moment. Or, acesta se manifesta si era acceptat ca atare din momentul in care s-a instituit permisul de lucru cu salvatori minieri. Daca nu ar fi existat o situatie de exceptie, nu s-ar fi adoptat solutia lucrului cu salvatori minieri. Invinuitii au invocat necunoasterea evolutiei fenomenelor din abataj si ca acolo ar fi aparut stari de pericol. Calitatile lor, asumate in functiile de factori de conducere ai unitatii miniere si in primul rand in calitate de salvatori mineri cu atributii de supraveghere, coordonare si control, ii obligau sa detina astfel de informatii si nu-i exonereaza de raspundere.
Invinuitul Necula Aurelian a invocat faptul ca printr-un act al directorului general, el - in calitate de conducator al unitatii miniere, nu mai avea obligatia de a intra in timpul interventiilor, in subteran. Acest lucru nu corespunde realitatii, intrucat prin actul invocat se interzicea remunerarea conducatorilor de unitati miniere (datorita unor abuzuri manifestate in acest sens) in calitate de salvatori si le lasa dreptul de a opta sa activeze in continuare ca salvatori minieri sau sa se retraga. Invinuitul, optand pentru aceasta calitate, imprejurare demonstrata si de faptul ca figura pe permisul de lucru ca organ de supraveghere, coordonare si control, trebuia sa se supuna tuturor regulilor aplicabile in materie. Ori, activitatea de supraveghere, coordonare si control al interventiilor salvatorilor minieri in subteran nu se putea face in mod eficient doar de la suprafata. Procedand astfel, si-a asumat si riscurile ce decurg din acest comportament.
Din propria declaratie rezulta ca a intrat in subteran la abatajul cu banc subminat, luni 10.11.2008, in jurul orelor 1500, unde a ramas pana in jurul orelor 2300, iar din fisa pentru calculul salariilor,(f.45-46) ce evidentiaza pontajul persoanelor care au intrat cu aparatul izolant rezulta ca acesta ar mai fi fost la acel loc de munca si in perioada 11.11 – 13.11.2008, (daca actul reflecta realitatea).
Conform RSSM si fisei postului, in calitate de director al unitatii miniere, invinuitul era si conducatorul interventiei in caz de incident major si trebuia sa intocmeasca planul de actiune impreuna cu seful statiei de salvare miniera, in registrul cu evidenta incidentelor majore. Acest plan de actiune se materializeaza prin permisul de lichidare a incidentului major. De asemenea, avizeaza exercitiile de alarmare, organizate de sefii de sectoare in prezenta conducatorului activitatii de securitate si sanatate in munca, sau a conducatorului serviciului de securitate si sanatate in munca. Incidentul periculos este definit in art. 5 lit. o din Legea nr. 319/2006, ca fiind „evenimentul identificabil cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultate din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui echipament de munca sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman, care nu a afectat lucratorii dar ar fi fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzat or ar fi fost posibil sa produca pagube materiale”. Aprinderea de metan din 10.11.2008, intruneste elementele constitutive specifice incidentului periculos.
In caz de incident major, invinuitul in calitate de conducator al unitatii miniere si sef al comandamentului de lichidare a avariei, conform RSSM si fisei postului, are urmatoarele sarcini:
a. stabileste si comunica celor interesati, locul comandamentului de unde conduce actiunile de interventie, anunta conducerea CNH – SA;
b. organizeaza si dispune modul de executare al actiunilor de salvare si a celor de lichidare a incidentului major in prima instanta, si anume:
- stabileste limitele extinderii zonei incidentului major ce prezinta pericol
- dispune intreruperea alimentarii cu energie electrica a zonei, daca acest lucru se impune si daca nu a fost realizata...
- verifica numarul lucratorilor aflati in zona afectata, precum si locul unde acestia se afla, luand masuri urgente de evacuare
- impreuna cu seful statiei de salvare miniera stabileste modul de actiune al echipelor de salvare si atributiile acestora pe baza permisului de lucru (traseul ce urmeaza sa fie controlat, nr. si componenta echipelor, verificarile si observatiile care urmeaza a fi efectuate, determinari asupra prezentei gazelor nocive si debitelor de aer, starea lucrarilor miniere etc.)
- dispune ca accesul in zona afectata sa fie permis numai lucratorilor carora le revin atributii de lichidare, respectiv, componenta echipelor de salvare miniera
c. in functie de primele constatari ale echipelor de salvare:
- intocmeste planul de actiune in caz de incident major, pentru limitarea efectelor incidentului major si lichidarea acestuia
- repartizeaza personalul tehnic de care dispune pentru executarea lucrarilor
- stabileste mijloacele pentru mentinerea legaturii cu personalul de interventie
- primeste rapoarte privind modul de desfasurare a lucrarilor si urmareste cum sunt aduse la indeplinire masurile dispuse.
Invinuitul Rosu Gheorghe a motivat faptul de a nu intra in subteran prin aceea ca a fost bolnav, dar ca avea o comunicare permanenta si credibila cu inginerul Visan Trandafir care, pe schimbul sau, era seful salvatorilor minieri din zona. A acceptat insa ca spre sfarsitul intervalului 10 noiembrie – 14 noiembrie 2008 i s-a comunicat ca din front se descarca jar.
In conformitate cu disp. RRSM CNH – SA, personalul de control, supraveghere si coordonare calitati avute de catre cei doi invinuiti de mai sus, si de catre inginerul sef productie Brad Iosif, in timpul actiunii de salvare au urmatoarele sarcini:
„ – efectuarea de observatii, masuratori, schite, prelevari de probe materiale si/sau gaze, necesare stabilirii cauzelor care au condus la conducerea evenimentului
- supravegherea si coordonarea modului de desfasurare a activitatii din zona evenimentului
- acordarea de asistenta tehnica la executarea lucrarilor de salvare
Invinuitul Ungur Dan Stefan a sustinut ca pe perioada schimbului I, a fost zilnic in subteran, dar ca nu a constatat fenomene de accentuare a tendintei de autoaprindere si extindere a zonei de foc. Probatoriul administrat demonstreaza ca realitatea era alta si daca ar fi manifestat exigenta si si-ar fi indeplinit cu rigurozitate atributiile de serviciu, ar fi putut si ar fi trebuit sa ia deciziile care se impuneau. In schimb, acesta se prevaleaza de faptul ca nu facea parte din comandamentul de lichidare a avariei si nu putea sa ia decizii. Ca sef al sectorului aeraj insa, conform fisei postului, avea puterea de a aplica sanctiuni contraventionale, atribut exclusiv, iar in raport de situatia concreta, conform aceluiasi act, avea obligatia de a opri activitatea si inchide locul de munca si nu sa accepte ca un dat acea stare de lucruri (vezi Anexe ITM , vol. 8, pag.225).
In plus, in calitate de sef al statiei de salvare miniera, conform prevederilor din RSSM CNH – SA, avea atributii concrete pe linie de activitate de salvare miniera. Astfel, „in zona afectata, lucrarile de salvare se efectueaza in baza permisului de lucru, intocmit de seful statiei de salvare miniera sau adjunctul sau, conform planului de actiune stabilit de conducatorul sucursalei miniere. Planul de actiune al echipei de salvare in zona va cuprinde delimitarea zonei afectate si a zonelor periclitate; caile de acces si evacuare ale salvatorilor; puncte de paza; modul de evacuare a personalului din zona si din zonele periclitate; locul bazei subterane a formatiilor de salvare; lucrarile ce urmeaza sa se execute in zona pentru limitarea efectelor evenimentului si lichidarea lui; masuri de siguranta ce trebuie luate in timpul lucrului in zona.
Singura persoana care poate da dispozitii directe salvatorilor in subteran este seful ierarhic pe linie de salvare” .
La terminarea unui schimb de interventie, se intocmeste un raport detailat, care este semnat de seful de echipa, contrasemnat de seful statiei de salvare miniera si vizat de conducatorul unitatii miniere.
In astfel de situatii, seful statiei de salvare miniera sta la dispozitia comandamentului si raspunde de executarea lucrarilor de salvare conform permisului de lucru fixat. Are de asemenea, atributii legate de formarea echipelor de salvare si repartizarea lor pe schimburi; primeste prin intermediul sefului bazei subterane raportului sefilor de echipa si informeaza comandamentul despre situatia din subteran; in limita timpului disponibil si obligatoriu in cazurile mai dificile, controleaza personal in ce stadiu se afla lucrarile din zona, etc.
Invinuitii nu au acceptat constatarea ca pe abatajul nr. 431 a existat un fenomen de amplificare a procesului de autoaprindere al carbunelui, aspect rezultat deasupra oricarui dubiu din analiza prezentarii starii de fapt de la locul de munca in perioada 10-15.11.2008. Procesul in sine a debutat prin aparitia unor urme de condens in zona coloanelor de sustinere 29-31 si cresterea usoara a temperaturii carbunelui, ceea ce indica un fenomen de oxidare in evolutie, iar spre sfarsitul saptamanii, se descarca jar si carbune aprins intre coloanele de sustinere nr. 1 – 35. De asemenea, se poate observa o evolutie in crestere a valorilor concentratiilor de gaze, cea de metan - in masura in care inregistrarile erau corecte, existand indicii despre o realitate contrara (vezi declaratia partii vatamate Matei Petru)- se situa la nivelul abatajului, in apropierea valorii de evacuare a personalului, respectiv 1%.
In spatiul exploatat, unde se stia ca exista si sursa de aprindere, aceasta valoare era si mai ridicata, la 10.11.2008 fiind chiar de 2%, existand pericolul manifestarii cel putin a unei aprinderi de metan. Daca la acest nivel se inregistrau aceste valori, in golurile dovedite ca existand in zona spatiului exploatat, valorile erau cu siguranta mai ridicate, tinand seama ca gazul metan inlocuieste oxigenul treptat din spatiul existent, de sus in jos. Netinand seama de aceste riscuri, invinuitii si defunctii Holingher Ervin Dorel si inginerul sef productie Brad Iosif, au acceptat si chiar dispus continuarea activitatii in zona. Procesul de accentuare a evolutiei fenomenului de autoaprindere a devenit evident de miercuri, 12.11.2008, cand pe abataj a inceput sa se descarce aproape continuu carbune supraincalzit si carbune sub forma de jar. Datorita fumului si temperaturilor inalte emanate de carbunele in starile descrise, de mai multe ori, intreg personalul salvator cat si nesalvator, a fost evacuat de pe abataj, iar pentru a se putea actiona in aceasta atmosfera, lucrau prin rotatie in reprize de 10 minute.
Invinuitii, pe langa faptul ca au sustinut impotriva evidentelor ca nu au cunoscut aceste imprejurari, au apreciat ca la acest loc de munca, combaterea fenomenului de autoaprindere s-a efectuat in conformitate cu prevederile R.S.S.M. Prevederile acestuia au fost interpretate si aplicate intr-o maniera proprie, cu efecte nefaste. In Regulament se prevede ca se actioneaza pentru combaterea activa a focului endogen in situatia in care focarul este accesibil , respectiv observabil, posibil de delimitat ca intindere si izolat, in vederea stingerii dinspre margini spre centru . Ori, in situatia focului de la abatajul cu banc subminat nr. 431, este evident ca focarul nu era localizat, efectuandu-se in acea perioada numeroase gauri de foraj pe care se instrumenta cu apa, operatiuni care uneori nu dadeau rezultat. Aceste tatonari nu pot fi interpretate decat in spiritul celor de mai sus si acceptate implicit de catre invinuitul Necula Aurelian, care afirma ca specialistilor din cadrul INSEMEX care au intocmit expertiza, le-au fost necesare patru luni pentru a localiza focarul, iar ei lucrau pe abataj doar de cateva zile. In fapt, aceasta perioada a fost perioada de elaborare si finalizare a expertizei –pe de o parte, iar pe de alta parte, avand in vedere incertitudinea ce plana asupra amplasarii focarului, manifestarea aprinderii de metan, amplificarea fenomenului de autoaprindere, inrautatirea conditiilor de mediu si munca, accidentarea, ascunsa, a mai multor muncitori, trebuiau sa conduca la decizia logica si legala a inchiderii locului de munca, prin izolarea cu diguri. Toate aceste fenomene au fost cunoscute de catre fiecare dintre cei trei invinuiti si defunctii Holingher Ervin Dorel si inginerul sef productie Brad Iosif care, neluand aceasta masura, daca nu la 10.11.2008, macar incepand cu data de 12.11.2008, cand a fost evident ca activitatea de combatere nu era eficienta, fenomenul de autoaprindere accentuandu-se si extinzandu-se, au putut si trebuiau sa prevada consecintele comportamentului lor. Increderea ca aceste consecinte nu se vor produce a fost data de imprejurarea ca nu era prima data cand se actiona de asemenea maniera pentru stingerea unor incendii neraportate, iar in astfel de imprejurari , anormalul tinde sa fie identificat cu normalul, numai ca de aceasta data fenomenul nu a mai putut fi stapanit.
Faptul ca activitatea de combatere a fenomenului de autoaprindere nu a fost tratata cu atentia cuvenita si in conformitate cu prevederile din Regulament, o demonstreaza si imprejurarea ca dupa trecerea unui interval de 24 de ore de la aparitia focului endogen, prin combatere activa, nereusindu-se stingerea focului, nu s-a facut analiza oportunitatii continuarii operatiunii.
Din perspectiva argumentelor de mai sus se desprinde concluzia ca imprejurarea de a nu lua initiativa sau decizia, de catre fiecare in parte, dintre invinuiti si defunctii Holingher Ervin Dorel si Brad Iosif, sau de comun acord, de a opri activitatea si de a izola cu diguri abatajul cu banc subminat, se constituie in cauza producerii evenimentului din 15.11.2008. Continuarea activitatii in conditiile de mediu si munca descrise coexista cu pericolul accidentarii in orice moment, incepand cu data de 10.11.2008. Pentru producerea unui eveniment periculos, era evident ca nu lipsea decat factorul declansator, imprejurare usor de prevazut in conditiile date, cei vinovati apreciind in mod nejustificat ca gazul metan nu va ajunge in concentratie exploziva. Intre acest tip de comportament manifestat prin neluarea masurilor care se impuneau in concret si rezultatul produs – in prima deflagratie, 8 persoane decedate si mai multe persoane care au suferit leziuni – exista un raport direct de cauzalitate.
Invinuitul Necula Aurelian, in incercarea de a evita tragerea la raspundere penala, in declaratia sa, identifica persoane responsabile situate ca pozitie ierarhica, peste functia sa, persoane din C.N.H.-SA, iar sub functia sa, cu precadere pe defunctii Holingher Ervin Dorel si Brad Iosif, insa argumentele enuntate si dispozitia expresa din Regulament, conform careia , in scopul realizarii dispozitiilor date de seful comandamentului de lichidare a avariei, acesta „poate fi ajutat de cadre tehnice de specialitate pe fiecare schimb, fara insa ca prin aceasta sa fie absolvit de responsabilitatea deciziilor”,infirma aceasta pozitie.
Atat inginerul sef productie Brad Iosif, cat si inginerul Holingher Ervin Dorin, sef sector I productie, au propria lor parte de responsabilitate in producerea evenimentului din 15.11.2008, imprejurare care insa, nu inlatura responsabilitatea celorlalti. Primul avand si calitatea de organ de supraveghere,coordonare si control pe linie de activitate de salvare miniera avea responsabilitati strict prevazute de regulament si fisa postului, pe care le-a incalcat sau ignorat si astfel a contribuit alaturi de ceilalti la producerea efectelor nefaste ale accidentului colectiv de munca. De asemenea, inginerul Holingher Ervin Dorin, in dubla sa calitate de salvator minier si seful sectorului I productie nu si-a respectat atributiile ce-i reveneau aducandu-si mai mult sau mai putin voit aportul la producerea tragicului eveniment. In conformitate cu fisa postului, pe linie de activitate de salvare miniera, avea obligatia de a dispune evacuarea personalului dintr-o zona de pericol cand constata sau cand este anuntat despre stari de pericol, (acumulari de gaze explozive sau toxice, surpari etc). In plus trebuie sa ia masuri de prevenire a exploziilor, incendiilor, focurilor, precum si a inundatiilor.
Trebuie remarcat ca in propria declaratie, invinuitul Necula Aurelian sustine ca la 15.11.2008, in jurul orelor 1400, a primit raportul de la inginerul sef productie Brad Iosif cu privire la starea lucrurilor din abatajul nr. 431. Conform permisului de lucru cel care raspundea, intre orele 600-1400 de supravegherea, coordonarea si controlul activitatii personalului salvator, era tocmai invinuitul Necula Aurelian cel care ar fi trebuit sa-l informeze despre evolutia conditiilor din abataj pe inginerul sef productie Brad Iosif, care era programat prin permisul de lucru in schimbul II, de la orele 1400 la 2200, si nu invers.
In aceeasi dimineata, conform declaratiei partii vatamate Visan Ana Violeta, sotul ei, inginerul Visan Trandafir, adjunct al sefului statiei de salvare, a purtat o discutie cu invinuitul Necula Aurelian, cu care fusese coleg de facultate, caruia i-a atras atentia asupra conditiilor improprii in care se lucra pe abataj. Intrucat acesta manifesta ostilitate si indiferenta, i-a aratat drept proba , zona inferioara a picioarelor, unde prezenta leziuni arse, ca urmare a temperaturilor ridicate din zona, fara a-l putea determina macar sa se deplaseze in zona. Toate acestea si nu numai denota o lipsa de asumare a propriei responsabilitati, indiferenta, usurinta, superficialitate in abordarea unor probleme dovedite si pasarea responsabilitatii in spatele unor alte persoane.
Mai mult decat elocvent in aceasta ordine de idei este comportamentul adoptat de catre invinuitul Necula Aurelian, inaintea manifestarii celei de a doua explozii si mai apoi atitudinea adoptata cu prilejul audierilor raportat la aceasta situatie. Asa cum s-a relatat in capitolul privind imprejurarile producerii evenimentului din 15.11.2008, desi i s-a cerut expres de catre seful serviciului ITM Petrosani, Bodea Ileana, ca in calitatea sa de sef al comandamentului de lichidare a avariei, sa dispuna evacuarea personalului salvator aflat in zona pentru salvarea victimelor, acesta a refuzat. In ciuda insistentelor si a urmatoarelor demersuri, facute in aceeasi ordine de idei, acesta s-a mentinut pe pozitia sa refractara ce a condus la decesul a cinci persoane – salvatori minieri Fratila Daniel, Elekes Atila, Puian Nicolae si Balba Sorin Mihai si inginer Visan Trandafir, adjunct statie salvare - si accidentarea a altor sase persoane – salvatori minieri Traila Sorin, Badea Vasile, Leonte Petrica, Baran Alin, Cristea Nicolae si inginer sef SSM CNH SA Holingher Sorin Vasile.
In conditiile in care acesta ar fi dat dispozitia de evacuare a zonei calamitate, a doua explozie se putea manifesta fara sa produca efectele mentionate, tinandu-se seama ca prima solicitare in acest sens a avut loc in jurul orelor 1730, iar explozia s-a produs in jurul orelor 1830.
Fiind audiat in legatura cu aceste imprejurari, invinuitul Necula Aurelian a sustinut ca nu a cunoscut faptul ca inginerul sef SSM Holingher Sorin Vasile a intrat in subteran cu o echipa de salvare, la abatajul cu banc subminat nr. 431. Afirmatia este combatuta atat de declaratia susnumitului cat si a invinuitului Ungur Dan Stefan si a altor martori care confirma ca inginerul sef SSM din CNH SA, Holingher Sorin a avut o discutie cu invinuitul in biroul sau. In timpul acestei discutii, invinuitul i-a comunicat ca in zona afectata se afla si fratele sau Holingher Ervin Dorel, iar martorul si-a exprima intentia de a intra in subteran fara ca invinuitul sa faca opozitie, desi calitatea si imprejurarile ar fi impus sa nu i se permita accesul susnumitului in subteran. De aici martorul s-a deplasat in sediul Statiei de salvare a EM Petrila, unde s-a constituit prima echipa de a carei componenta a lua cunostinta invinuitul Ungur Dan Stefan. Acesta, in conformitate cu prevederile RSSM l-a contactat telefonic pe invinuitul Necula Aurelian, care a aprobat componenta si intrarea echipei de salvatori in subteran.
Invinuitul Necula Aurelian a mai invocat ca dupa sosirea martorilor ce detinea calitatea de director general al CNH SA la aceea data, si a altor persoane, acestia s-au constituit intr-un comandament ad-hoc,care l-au anulat ca factor de decizie. Imprejurarea este combatuta prin declaratiile martorilor .Daca s-ar fi intamplat asa, seful serviciului ITM Petrosani nu ar mai fi trebuit sa i se adreseze insistent si repetat invinuitului pentru evacuarea persoanelor din subteran, ci ar fi dat personal aceasta dispozitie. Regulamentul la Capitolul „Sarcinile personalului de conducere in caz de incidente majore”, stabileste expres ca directorul este seful comandamentului si care sunt atributiile comandamentului de lichidare a avariei. Intre acestea se afla si cele referitoare la stabilirea de comun acord impreuna cu seful statiei de salvare a modului de actiune al echipelor de salvatori minieri, traseul, numarul si componenta echipelor, etc. Se mai prevede ca acesta poate interzice accesul in subteran a lucratorilor care nu au fost nominalizati, indiferent de functia acestora si institutiile pe care le reprezinta si totodata poate apela la ajutorul altor cadre tehnice fara ca aceasta sa-l absolve de responsabilitatea deciziilor.
Manevra evacuarii personalului din subteran se impunea datorita caracterului repetitiv al deflagratiilor, lucru cunoscut de catre orice persoana care activeaza in domeniu si mai ales datorita faptului ca asa cum s-a comunicat din subteran de catre defunctul Visan Trandafir la un moment dat, pe abataj a fost inregistrata o concentratie a gazului metan de cca 3%. Faptului ca cei care actionau in subteran din solidaritate cu victimele si eventual pentru salvarea acestora trebuia sa i se puna capat printr-o decizie ferma de cel care era abilitat prin RSSM sa faca acest lucru, respectiv invinuitul Necula Aurelian.
Astfel, in capitolul „Cerinte specifice privind activitatea de salvare miniera”, paragraful II, al. ultim se prevede ca: „Atunci cand concentratiile gazelor din atmosfera zonei avariate se afla in limite explozive se interzice intrarea salvatorilor in zona cu exceptia cazurilor cand acolo se presupune ca se afla persoane care trebuie salvate”.
Regulamentul de sanatate si securitate in munca, prevede in afara de atributiile prevazute la pagina 53 din rechizitoriu, specifice rolului conducatorului unitatii miniere in cadrul activitatii de combatere a unui incident major si pe aceea referitoare la faptul ca acesta „pentru fiecare actiune pe care o dispune, stabileste nominal lucratorii care au acces in subteran si organizeaza evidenta stricta a celor care intra si ies din mina; dispune masuri care sa asigure interdictia accesului in subteran a lucratorilor care nu au fost nominalizati, indiferent de functia acestora si institutiile pe care le reprezinta”. De asemenea, „stabileste momentul in care permite accesul in subteran in zona incidentului major a personalului de specialitate carora le revin sarcini de stabilire a cauzelor producerii incidentului major”. In plus, acesta este obligat sa consemneze „in registrul de evidenta a incidentelor majore, incidentul major, toate dispozitiile date, intocmeste rapoarte asupra modului cum acestea au fost realizate. In acest scop, poate fi ajutat de cadre tehnice de specialitate pe fiecare schimb, fara insa ca prin aceasta sa fie absolvit de responsabilitatea deciziilor”.
Din aceste considerente, concluzionam ca actiunile invinuitilor, precum si ale defunctilor Holingher Ervin Dorel si Brad Iosif, intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor prev. de art. 37 si art. 38 din Legea nr. 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca. Tinand seama ca invinuitii Necula Aurelian si Rosu Gheorghe si inginerul sef productie Brad Iosif au detinut in perioada critica functii de decizie care presupuneau respectarea unor norme stricte cu privire la continuarea sau oprirea activitatii pe abataj, norme pe care le-au incalcat, in sarcina acestora se va retine infractiunea prev. de art. 37 al. 1, 2 si 3, respectiv neluarea din culpa a vreuneia din masurile legale de securitate si sanatate in munca de catre o persoana care avea indatorirea de a lua aceste masuri, creandu-se un pericol grav, urmat de producerea unui accident.
In ceea ce-i priveste pe invinuitul Ungur Dan Stefan si defunctul Holingher Ervin Dorel, avand in vedere ca ei au actionat pe schimburi in subordinea unor persoane, ca cele de mai sus, in sarcina lor se va retine infractiunea prev. de art. 38 al. 1, 2 si 4, respectiv nerespectarea din culpa de catre orice persoana a obligatiilor si masurilor stabilite cu privire la securitatea si sanatatea in munca, daca prin aceasta se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca. Astfel, se retine ca invinuitul Ungur Dan Stefan nu a respectat obligatia ce-i revenea in calitate de sef de sector aeraj de a opri activitatea la abatajul cu banc subminat nr. 431, iar in calitate de sef statie de salvare miniera, constatand schimbarea conditiilor de mediu, existenta unui pericol grav si iminent nu a cerut schimbarea permisului de lucru si inchiderea zonei. In ceea ce-l priveste pe inginerul Holingher Ervin Dorel, sef sector I productie, care detinea si calitatea de salvator minier se retine ca in prima sa calitate, conform fisei postului nu a dispus evacuarea de la locul de munca, cu pericol grav si iminent a personalului nesalvator, direct subordonat.
2.9. Alte incalcari ale normelor de protectia muncii comise de catre invinuiti si defuncti, cu rol in lantul cauzal al accidentului colectiv de munca;
2.9.1. Despre nerespectarea succesiunii operatiunilor prevazute de Metoda cadru – impuscarea gaurilor lungi inaintea strapungerii camerei de atac;
In sarcina invinuitilor si defunctilor inginer Holingher Dorel, sef sector I productie si inginer sef productie Brad Iosif au fost retinute si alte incalcari de norme care au conditionat si favorizat fiecare in parte producerea evenimentului din 15.11.2008. Numai prin actiunea lor conjugata s-a ajuns la generarea cauzei evenimentului mentionat. Astfel, in sarcina invinuitului Rosu Gheorghe si a inginerului sef productie Brad Iosif s-a retinut urmatoarea incalcare de norme.
Impuscarea gaurilor lungi pentru formarea liniei de descarcare a carbunelui din bancul subminat pe portiunea cuprinsa intre intersectia abatajului cu galeria directionala din culcus si mijlocul abatajului inca din faza de sapare a camerei de atac, a favorizat circulatia aerului prin bancul de carbune fisurat si, implicit, reactivarea combustiilor spontane ale carbunilor aflati in faza de autoincalzire la nivelul subetajului III al abatajului frontal cu banc de carbune subminat nr. 431, orizont -250, contrar prevederilor din capitolul 4 si din subcapitolul 4.2. din Metoda cadru de exploatare cu banc de carbune subminat pentru strate groase si inclinare medie Simbol 1295 E/2003, de la art. 4 lit. a) din HG nr. 1.049/2006 si de la art. 13 lit. a) din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, unde se specifica:
Capitolul 4.
...............................................................................................................................................
„Ca etape de lucru aferente metodei de exploatare cu banc subminat se evidentiaza:
- Executia galeriei de atac a abatajului;
- Formarea scarpei de pornire a abatajului cu subminare;
- Extragerea carbunelui din abataj.”
Subcapitolul 4.2.
„Ca operatie de baza in faza de pornire a abatajului, in contextul formarii de suprafete libere pentru desprinderea si coborarea gravitationala a carbunelui pe toata inaltimea bancului subminat, realizarea scarpei in spatele abatajului/galeriei de atac presupune aplicarea solutiei cu gauri lungi de mina...
..............................................................................................................................................
Dupa impuscarea gaurilor si formarea scarpei, faza intermediara de punere in functiune a abatajului, fara a se proceda la evacuarea carbunelui fragmentat, urmeaza etapa de extragere a carbunelui din abatajul cu banc subminat.” Art. 4. „Pentru a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor, angajatorul trebuie sa ia masurile necesare, astfel incat:
a) locurile de munca sa fie proiectate, construite, echipate, date in folosinta, exploatate si intretinute in asa fel incat sa permita lucratorilor efectuarea sarcinilor de munca fara a pune in pericol securitatea si/sau sanatate proprie si/sau a celorlalti lucratori;”
Art. 13. „In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:

a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de munca, precum si de elaborarea a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor.”
Invinuitii Necula Aurelian si Rosu Gheorghe au minimalizat importanta acestei abateri, sustinand ca aceleasi efecte s-ar fi produs si daca s-ar fi respectat succesiunea operatiunilor prin Metoda cadru, respectiv intai trebuia sa se execute strapungerea galeriei de atac si numai dupa aceea impuscarea gaurilor lungi. Asa cum rezulta din expertiza tehnica, procesul de impuscare a gaurilor lungi executate in perioada de sapare a galeriei de atac, a condus la fisurarea si respectiv fragmentarea carbunelui si mai apoi la crearea de legaturi aerodinamice cu aerul atmosferic din subetajul IV, producandu-se reactivarea fenomenului de autoaprindere (carbune incalzit) care trecand peste pragul critic (60 – 800) s-a accelerat (vezi pag. 193). Deci, in primul rand procedandu-se astfel, a fost accelerat fenomenul de combustie spontana cu atat mai mult cu cat lucrarea miniera nu era pusa sub depresiunea generala a minei, aerajul fiind pentru lucrari in fund de sac, adica cu instalatie de aeraj partial. Daca lucrurile s-ar fi limitat doar la atat, probabil ca efectele nu ar fi fost dramatice, dar pe langa faptul ca s-au impuscat gaurile lungi mai repede s-a trecut si la extragerea substantei utile si in plus la impuscarea pe cealalta jumatate de abataj de gauri obisnuite, desi se impunea impuscarea pe toata lungimea abatajului de gauri lungi. Conform specialistilor, acest gen de combinatie, prin extragerea substantei utile (carbunele) a condus la aparitia unor mari goluri, a caror prezenta a fost evidentiata si in perioada critica 10.11 – 15.11.2008, prin care aerul a circulat cu usurinta, fara a intampina rezistenta ca pe caile de evacuare si unde s-a acumulat metanul in concentratie exploziva. In momentul in care, in tendinta de reasezare, rocile s-au prabusit in cadere au antrenat gazul metan, care migrand pe zona de foc a provocat deflagratia. De aici rezulta importanta esentiala a impuscarii gaurilor lungi in avans fata de strapungerea galeriei de atac. Argumentul conform caruia acest lucru s-a intamplat intrucat expira durata de valabilitate a fitilului detonant pentru gauri lungi nu poate fi primit, intrucat asa cum am mai aratat se putea solicita prelungirea duratei de valabilitate sau amanarea impuscarii gaurilor lungi pana se facea aprovizionarea cu fitilul. Insa asa cum rezulta si din alte imprejurari, dorinta de a dovedi ceva si ambitia personala au primat si de aceasta data, la nivelul conducerii EM Petrila si nu siguranta personalului muncitor.
Prin fisa postului, invinuitul Rosu Gheorghe, era obligat sa urmareasca respectarea normelor privind protectia si exploatarea rationala a zacamantului si nu sa le incalce sau sa gireze incalcarea acestora. De asemenea, era obligat sa stabileasca, masuri pentru prevenirea si combaterea fenomenului de autoaprindere a carbunelui si nu sa stimuleze acest fenomen, asa cum s-a intamplat prin incalcarea dispozitiilor din Metoda cadru de exploatare.
Defunctul, inginer sef productie Brad Iosif, avea de asemenea, printre obligatiile de serviciu, analizarea modului de respectare a masurilor de securitate si sanatate in munca si nu sa le incalce sau sa determine la incalcarea acestor norme asa cum rezulta ca s-a intamplat.
2.9.2. Despre incalcarea normelor de protectia muncii referitoare la asigurarea unor cai de aeraj corespunzatoare;
Prin modul in care au actionat, invinuitii Necula Aurelian, Rosu Gheorghe, Ungur Dan Stefan si inginerul Holingher Ervin Dorel au incalcat si normele referitoare la asigurarea unor cai de aeraj corespunzatoare, asa cum se retine in procesul verbal de cercetare administrativa incheiat de Inspectia Muncii, (pag. 54 lit. I. 2, pv ITM):
Pe lucrarile miniere de evacuare a aerului viciat de la nivelul orizontului -200, lucrari aferente abatajului frontal nr. 431, existau portiuni in care profilul liber al acestora era redus, fapt pentru care nu se asigura debitul de aer necesar la front in conditiile opririi instalatiei de aeraj pentru activare. Despre existenta profilului redus pe portiuni din aceste lucrari exista consemnari in Registrul de control al cailor de aeraj inca din luna decembrie 2007, iar din declaratiile inginerului sef securitate si sanatate in munca,invinuit Rosu Gheorghe, a sefului sectorului aeraj,invinuit Ungur Dan Stefan a adjunctului sefului sectorului aeraj si a personalului din cadrul CNH Petrosani rezulta ca situatia a fost adusa la cunostinta directorului EM Petrila, ing. Necula Aurelian, in cadrul sedintelor de raport sau prin note de control incheiate.Prin cele de mai sus au fost incalcate prevederile de la art. 8.2 alin. (1) partea II capitolul 1 din Regulamentul de securitate si sanatate in munca al CNH Petrosani, de la art. 4, art. 6 si art. 7.1 din Anexa nr. 3 a HG nr. 1.049/2006 si de la art. 39 alin. (9) lit. r) din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, unde se specifica:
Art. 8.2.„Lucrarile miniere in care este permis accesul lucratorilor trebuie sa fie controlate periodic din punctul de vedere al sustinerii si stabilitatii lucrarii si intretinute in mod corespunzator.”
Art. 4. „Lucrarile miniere subterane in care se executa diverse activitati trebuie sa fie construite, exploatate, echipate si intretinute astfel incat lucratorii sa poata lucra si circula in ele cu riscuri minime.”
Art. 6.
.........................................................................................................................
„Lucrarile miniere in care este permis accesul lucratorilor trebuie sa fie controlate periodic din punctul de vedere al sustinerii si stabilitatii lucrarii si intretinute in mod corespunzator.”
Art. 7.1. „Toate lucrarile din subteran la care este permis accesul trebuie sa fie aerisite in mod corespunzator. Trebuie prevazut un aeraj permanent pentru a se mentine cu o marja suficienta de securitate:
c) o atmosfera sanatoasa;
d) o atmosfera in care riscurile de explozie si de prafuri respirabile sunt sub control.”
Art. 39. „Constituie contraventii faptele savarsite de angajatorii aflati in una din situatiile prevazute de prezenta lege.
.........................................................................................................................
(9) „Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, privind:
..........................................................................................................................
r) aplicarea metodelor de exploatare miniera, executia, exploatarea si intretinerea lucrarilor miniere, realizarea si functionarea sistemului de aeraj, corespunzator clasificarii minelor din punctul de vedere al emanatiilor de gaze;”
Fiind audiat in legatura cu acest aspect, invinuitul Necula Aurelian, ca de fiecare data si-a negat vinovatia, indicand drept responsabili pe functionarii din CNH – SA, invinuitii Rosu Gheorghe, Ungur Dan Stefan si inginerul sef productie Brad Iosif. In plus, a motivat ca in urma controalelor repetate nu au fost inregistrate nerealizari de debite de aer, uitand sa aminteasca faptul ca realizarea acestor debite se producea prin mentinerea in functie a instalatiei de aeraj partial, lucru contraindicat de Metoda cadru. Realizarea debitelor trebuia sa se produca numai sub depresiunea generala a minei, excesul de aer, pompat de instalatia de aeraj partial asa cum am mai aratat, alimenta golurile si fisurile din spatiul exploatat, cu efect de autoincalzire si autoaprindere al carbunelui.
Din declaratiile celorlalti doi invinuiti rezulta ca imprejurarea legata de starea necorespunzatoare a cailor de aeraj, era cunoscuta de toti factorii de conducere ai unitatii miniere inca din luna decembrie 2007. Cei doi afirma ca in repetate randuri au invederat invinuitului Necula Aurelian si inginerului sef productie Brad Iosif, necesitatea reprofilarii galeriei de evacuare a aerului viciat aferenta abatajului nr. 431, insa fara rezultat. Atat timp cat ceilalti doi invinuiti, respectiv Rosu Gheorghe si Ungur Dan Stefan nu au facut uz de prerogativele atribuite prin lege si fisa postului de a lua masuri concrete, inclusiv de oprire a activitatii la locul de munca sau chiar de a informa organele Inspectiei Muncii, demersurile lor in raport cu cei doi, nu pot fi caracterizate decat ca fiind formale si nu exonereaza de raspundere. In fisa postului toate cele cinci persoane responsabile de producerea evenimentului au atributii legate de asigurarea unui aeraj si a unor cai de aeraj corespunzatoare la locurile de munca. Astfel, directorul unitatii are obligatia de a verifica cel putin o data pe luna toate locurile de munca din subteran si totodata numeste in scris o comise de receptie a lucrarilor miniere care va controla daca lucrarile sunt conform proiectului de executie, monografiei de armare si daca toate masurile de securitate si sanatate sunt asigurate.
Inginerul sef productie Brad Iosif, prin fisa postului era obligat sa urmareasca la sectoarele din subordine realizarea aerajului general conform proiectelor si schemelor stabilite. Tot acesta trebuia sa indrume si sa controleze activitatea sectoarelor de productie in vederea asigurarii zilnice a programului de productie si intretinerea lucrarilor miniere. De asemenea, raspunde si ia masuri pentru saparea si mentinerea lucrarilor miniere la profilul corespunzator si amenajarea lor astfel incat lucratorii sa poata circula fara riscuri.
Inginerul sef SSM are ca atributii, pe aceasta linie organizarea de controale asupra modului de realizare a aerajului in conformitate cu cerintele de securitate si sanatate in munca, avand obligatia de a controla cel putin o data pe luna toate locurile de munca din subteran. Acesta face parte din comisia de receptie a lucrarilor miniere avand posibilitatea de a constata deficiente si de a nu fi de acord cu punerea in functiune a unei astfel de lucrari.
Seful sectorului aeraj, are obligatia de a intocmi schemele de aeraj, locul si timpul constructiilor de aeraj in vederea realizarii unui aeraj economic si eficient. De asemenea, trebuie sa controleze caile principale de aeraj si sa ia masuri de remediere a deficientelor constatate.
Seful unui sector de productie are atributii ce implica, atat asigurarea bunei functionari a instalatiilor de aeraj, cat si asigurarea unei bune intretineri a acestor cai la toate locurile de munca.
2.9.3. Despre incalcarea normelor de protectia muncii referitoare la prevenirea fenomenului de autoincalzire si tratarea stratului de carbune cu innamolire;
Cu privire la modul in care conducerea EM Petrila era receptiva la masurile dispuse de catre factorii de control din CNH – SA relevanta este abaterea retinuta la lit. I.3 respectiv:
In actele de cercetare a fenomenelor de autoincalzire produse la subetajele superioare s-a constatat ca nu au fost luate masurile necesare pentru prevenirea aparitiei focurilor endogene contrar prevederilor de la art. 7.4. din Metoda cadru de exploatare cu banc de carbune subminat pentru strate groase si inclinare medie Simbol 1295 E/2003, de la art. 11.1 din Anexa nr. 3 a HG nr. 1.049/2006 si de la art. 13 lit. a) din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, unde se specifica:
Art. 7.4.
...............................................................................................................................................
„Innamolirea spatiului exploatat se va face in scop profilactic, pentru prevenirea circulatiei curentilor de aer. De asemenea, aceasta tehnologie se poate utiliza si in conditiile combaterii si lichidarii eventualelor focuri de mina aparute.”
Art. 11.1. „Trebuie luate masuri pentru prevenirea si detectarea la timp a aprinderilor spontane.”
Art. 13. „In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:
a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de munca, precum si de elaborarea a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor”.
Asa cum s-a mai aratat, in anii anteriori in care au fost exploatate celelalte trei subetaje superioare ale abatajului cu banc subminat nr. 431 s-au manifestat mai multe tendinte de autoaprindere, dintre care doua cu efecte pronuntate au fost cercetate si s-au dispus masuri de catre specialisti din cadrul CNH – SA Petrosani. La ultimul dintre acestea, din 1.09.2006 masuri de prevenire a unor evenimente similare, care trebuiau sa constea in separarea curentilor de aeraj (proaspat viciat) prin realizarea de diguri incastrate cu usi; intretinerea si reconditionarea lucrarilor de aeraj pentru activare; in prealabil cu saparea lucrarilor de pregatire se vor fora gauri de sonda pentru cercetarea spatiului exploatat si tratarea preventiva a acestuia, (vezi vol. 4, pag. 25).
Cu referire la acest ultim aspect la fel de important ca si aerajul, pentru prevenirea combustiilor spontane din probatoriul administra (vezi declaratiile personalului de la sectorul aeraj) rezulta ca efectuarea operatiunilor de innamolire era sistematic obstructionata de catre invinuitul Necula Aurelian si inginerul sef productie Brad Iosif. Acestia nu acceptau ca innamolirea spatiului exploatat sa se efectueze in timpul saptamanii de lucru, ci doar in zilele nelucratoare, intrucat prin aceasta ar fi fost afectata calitatea productiei de carbune si implicit cantitatea ce putea fi livrata beneficiarilor. Acceptand acest mod de lucru, invinuitii Rosu Gheorghe si Ungur Dan Stefan se fac partasi la consecintele derivate. Asa cum este binecunoscut, este mult mai usor sa previi decat sa combati efectele unui fenomen. Nu este tot una sa mentii sub control tendinta de autoincalzire a stratului de carbune prin umectare periodica a acestuia sau sa constati o combustie manifesta, care in primul rand este greu de localizat. Sigur, conform Registrului de innamolire aparent au fost realizate cantitatile de cenusa programate pentru aceasta operatiune, facand abstractie de unele modificari ale cifrelor. Cu toate acestea, nimeni nu poate verifica autenticitatea acestor date, insa tinand seama de existenta in perioada 2006 – 2007 a nu mai putin de patru – cinci note de control prin care s-a semnalat faptul ca nu au fost realizate cantitatile de innamolire, exista serioase semne de intrebare cu referire la aceste imprejurari.
Atributii legate de efectuarea acestei operatiuni, prevazuta in Programul general de exploatare, le reveneau conform dispozitiilor in materie si fisei postului, atat invinuitilor Necula Aurelian, Rosu Gheorghe, Ungur Dan Stefan cat si defunctilor Holingher Ervin Dorel, sef sector I productie si inginer sef productie Brad Iosif.
Directorul unitatii, conform fisei postului si RSSM, in legatura cu aceasta activitate are atributii legate de vizarea lunara a registrului intrari, stocuri cenusa; de delimitare a zonelor periculoase ca urmare a aparitiei unui foc endogen; de aprobare a permisului de lucru pentru combaterea focului de mina, prin inundarea zonei cu gaze inerte; de asigurare a rampelor de garare a instalatiilor de inertizare, raspunzand de realizarea conditiilor pentru buna desfasurare a activitatii de inertizare, etc.
Inginerul sef productie, are atributii legate de indrumarea si controlul activitatii sectoarelor de productie in vederea asigurarii ritmice a programului de productie, de rambleu si intretinerea lucrarilor miniere; asigura si urmareste respectarea tehnologiilor de productie; urmareste ca avizarea proiectelor legate de procesul de productie sa se faca cu respectarea conditiilor de securitate si securitate in munca, etc. Inginerul sef SSM are intre atributiile de serviciu, si pe cele legate de urmarirea activitatii statiei de degajare, telegrizumetrica si innamolire si a statiei de salvare miniera; indruma si controleaza activitatea de aparare impotriva incendiilor; stabileste masuri de prevenire si combatere a autoaprinderii prafului de carbune si a carbunelui, etc. Seful sectorului aeraj, este cel care organizeaza si conduce activitatea de ranbleere si innamolire in cadrul unitatii miniere; colaboreaza cu sectoarele la intocmirea planului de prevenire si protectie in caz de pericol grav si iminent; in situatia exploatarilor in felii sau subetaje se informeaza de posibilele zone cu fenomene de autoincalzire si dispune masuri in consecinta, (foraje, innamolire).
2.9.4. Despre neadoptarea Metodei cadru specifica conditiilor de zacamant din zona abatajului cu banc subminat nr. 431, Oriz.-250 m;
Superficialitatea in abordarea problemelor interne, de orice natura, din cadrul unitatii miniere, inclusiv a celor de productie rezulta si din faptul ca nefiind interesati de gradul de inclinare a stratului din zona abatajului nr. 431 subetaj IV vatra, invinuitii Necula Aurelian, Rosu Gheorghe si defunctul Brad Iosif, inginerul sef productie nu au adoptat Metoda cadru adecvata, in declaratiile lor, facand referire la metoda cadru specifica stratelor groase cu inclinare medie. In acest sens organele de cercetare administrativa au retinut in sarcina acestora urmatoarea abatere:
Avand in vedere faptul ca la momentul producerii evenimentului din data de 15.11.2008, distanta dintre abatajul nr. 431 si abatajul nr. 433, adiacent, a fost de circa 25 de metri, in zona de acoperis, si de circa 34 de metri, in zona de culcus, rezulta ca proiectarea si punerea in functiune a celor doua abataje s-a efectuat fara respectarea conditiilor stabilite in capitolul 2 din Metoda cadru de exploatare cu banc de carbune subminat pentru strate groase si inclinare medie si a prevederilor de la art. 5.2. alin. (3) din capitolul I partea II din Regulamentul de securitate si sanatate in munca al CNH Petrosani, de la art. 4 lit. a) din HG nr. 1.049/2006 si de la art. 13 lit. a) din Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006, unde se mentioneaza:
Capitolul 2
.....................................................................................................................
„Exploatarea simultana in cadrul aceluiasi bloc poate avea loc in cazul campurilor de abataj adiacente, dar situate la cote/subetaje diferite, caz in care decalajul pe orizontala dintre doua abataje va fi echivalentul distantei dintre doi suitori de numar consecutivi (de regula 60 de metri) la care se mai adauga 20 de metri de rezerva. In acest mod se va evita circulatia curentilor de aer pe acelasi suitor de numar, aerajul abatajelor urmand sa se faca independent.”
Art. 5.2.
..........................................................................................................................
(3) „Inceperea lucrarilor miniere de pregatire prevazute in proiectul cadru al metodei de exploatare se poate face numai dupa intocmirea proiectului de executie, monografiei de armare, proiectului de aeraj si a celorlalte acte necesare intocmirii documentului de securitate si sanatate in munca.”
Art. 4. „Pentru a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor, angajatorul trebuie sa ia masurile necesare, astfel incat:
a) locurile de munca sa fie proiectate, construite, echipate, date in folosinta, exploatate si intretinute in asa fel incat sa permita lucratorilor efectuarea sarcinilor de munca fara a pune in pericol securitatea si/sau sanatate proprie si/sau a celorlalti lucratori;”
Art. 13. „In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:
a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de munca, precum si de elaborarea a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor.”
Asa cum am aratat in alta parte, in zona abatajului cu banc subminat nr. 431 subetaj IV vatra, inclinatia stratului era cuprinsa intre 38 – 400 (vezi Studiul UTP si harta generala a str. 3) si ca atare, fiind o inclinatie mai mica de 450 Metoda cadru care se impunea a fi aplicata trebuia sa fie cea specifica stratelor groase cu inclinare medie. Invinuitii cunoscand sau nu acest lucru, in faza audierilor au realizat ca mai convenabil ar fi sa invoce procedurile Metodei cadru pentru strate groase, cu inclinare mare, intrucat aceasta nu prevede riguros distantele dintre doua abataje adiacente si nici situatia abatajelor adiacente – divergente cum era situatia abatajelor nr. 431 si nr. 433. Pastrarea unor distante minime intre doua abataje, prevazute in Metoda cadru pentru strate groase cu inclinare medie, este imperios necesara pentru a nu aparea fenomene de influentare aerodinamica prin goluri sau fisuri ce favorizeaza aparitia combustiilor spontane. In aceasta ordine de idei, specialistii au conchis, in contradictie cu apararile invinuitilor, ca indiferent daca este vorba de exploatare a unor abataje succesive sau divergente, decalajul pe orizontala dintre acestea trebuie sa se incadreze in prevederile metodei cadru, lucru care nu s-a respectat in cazul abatajelor cu banc subminat nr. 431 si nr. 433.
In corelare cu cele de mai sus, in sarcina defunctilor Holingher Ervin, sef sector I productie si inginer sef productie Brad Iosif, se retine incalcarea normelor legate de respectarea lunetelor de sapare a galeriilor in raport cu hotarul conventional, dupa cum urmeaza:
Avand in vedere faptul ca la momentul producerii evenimentului din data de 15.11.2008, distanta dintre abatajul nr. 431 si abatajul nr. 433, adiacent, a fost de circa 25 de metri, in zona de acoperis, si de circa 34 de metri, in zona de culcus, rezulta ca proiectarea si punerea in functiune a celor doua abataje s-a efectuat fara respectarea conditiilor stabilite in capitolul 2 din Metoda cadru de exploatare cu banc de carbune subminat pentru strate groase si inclinare medie si a prevederilor de la art. 5.2. alin. (3) din capitolul I partea II din Regulamentul de securitate si sanatate in munca al CNH Petrosani, de la art. 4 lit. a) din HG nr. 1.049/2006 si de la art. 13 lit. a) din Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006, unde se mentioneaza:
Capitolul 2
.......................................................................................................................
„Exploatarea simultana in cadrul aceluiasi bloc poate avea loc in cazul campurilor de abataj adiacente, dar situate la cote/subetaje diferite, caz in care decalajul pe orizontala dintre doua abataje va fi echivalentul distantei dintre doi suitori de numar consecutivi (de regula 60 de metri) la care se mai adauga 20 de metri de rezerva. In acest mod se va evita circulatia curentilor de aer pe acelasi suitor de numar, aerajul abatajelor urmand sa se faca independent.”
Art. 5.2.
........................................................................................................................
(3) „Inceperea lucrarilor miniere de pregatire prevazute in proiectul cadru al metodei de exploatare se poate face numai dupa intocmirea proiectului de executie, monografiei de armare, proiectului de aeraj si a celorlalte acte necesare intocmirii documentului de securitate si sanatate in munca.”
Art. 4. „Pentru a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor, angajatorul trebuie sa ia masurile necesare, astfel incat:
a) locurile de munca sa fie proiectate, construite, echipate, date in folosinta, exploatate si intretinute in asa fel incat sa permita lucratorilor efectuarea sarcinilor de munca fara a pune in pericol securitatea si/sau sanatate proprie si/sau a celorlalti lucratori;”
Art. 13. „In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:
a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de munca, precum si de elaborarea a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor.”
Depasindu-se limita hotarului conventional, prin saparea galeriei de culcus cu cca. 3 m si patrunzandu-se astfel in campul abatajului cu banc subminat nr. 433, s-a ajuns practic la subminarea acestuia din urma. Subminarea conduce la fisurarea carbunelui dintre cele doua campuri de abataj si crearea posibilitatii de circulatie a aerului prin spatiul exploatat. In conditiile date, pe proiectia de plan vertical, distanta dintre cele doua echipari era de cca 7 m existand posibilitatea subminarii carbunelui din hotarul material existent intre cele doua abataje.
Coreland incalcarea celor doua norme mentionate mai sus, respectiv cele referitoare la respectarea unor distante intre doua abataje invecinate si depasirea hotarului conventional dintre doua campuri de abataje, prin fisurile create in spatiul exploatat, sau de exploatat, intre cele doua abataje au aparut legaturi aerodinamice. Aerul circuland prin aceste fisuri, a provocat, asa cum s-a mai aratat autoincalzirea si mai apoi autoaprinderea carbunelui ce s-a constituit in sursa de initiere a celor doua explozii.
Invinuitii Necula Aurelian, Rosu Gheorghe, Ungur Dan Stefan si defunctii Holingher Ervin Dorel, sef sector I productie si inginer fel productie Brad Iosif, conform fiselor postului si RSSM aveau obligatia de a analiza si adopta Metoda cadru specifica zonei si sa respecte prevederile tocmai pentru a preveni fenomenele de autoaprindere a stratului de carbune. Fiecare dintre ei, are atributii prin care sa se asigure conditii propice de munca pentru personalul muncitor fara a pune in pericol viata si integritatea corporala a acestora. Acestia, insa, nu numai ca nu a ales metoda cadru potrivita, dar manifestand aceeasi tendinta generala de superficialitate si lipsa de rigoare a ajuns sa submineze prin stratul de carbune prin depasirea horatului conventional dintre campurile de abataj.
2.9.5. Despre incalcarea normelor referitoare la folosirea personalului nesalvator la un loc de munca unde se manifesta un pericol grav si iminent;
O alta incalcare de norme retinuta in sarcina invinuitilor Necula Aurelian, Rosu Gheorghe si Ungur Dan Stefan este cea referitoare la permiterea interventiei la abatajul nr. 431 cu personal mixt salvator si nesalvator. In acest sens se retine:
Programul de lucru din data de 10.11.2008, pentru activitatea desfasurata de salvatorii minieri, a fost intocmit, avizat si aprobat in conditiile in care s-a stabilit efectuarea de lucrari pentru lichidarea si combaterea fenomenului de autoincalzire din abatajul nr. 431, atat cu salvatori minieri cat si cu personal nesalvator, fara a fi stabilite masuri corespunzatoare pentru evitarea pericolului de intoxicare a personalului nesalvator. Prin cele de mai sus au fost incalcate prevederile de la art. 10.4 alin. (10) si de la art. 10.8 alin. (7) din partea I capitolul III al Regulamentului de securitate si sanatate in munca al CNH Petrosani, de la art. 4 lit. c) din HG nr. 1.049/2006 si de la art. 7 alin. (4) lit. e) din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, unde se specifica:
Art. 10.4.„In zona afectata, lucrarile de salvare se efectueaza in baza permisului de lucru intocmit de seful statiei de salvare miniera sau adjunctul sau, conform planului de actiune stabilit de conducatorul sucursalei miniere. Planul de actiune al echipelor de salvare in zona va cuprinde:
delimitarea zonei afectate si a zonelor periclitate;
- caile de acces si evacuare ale salvatorilor;
- puncte de paza;
- modul de evacuare a personalului din zona si din zonele periclitate;
- locul bazei subterane si a formatiilor de salvare;
- lucrarile ce urmeaza sa se execute in zona pentru limitarea efectelor evenimentului si lichidarea lui;
- masuri de siguranta ce trebuie luate in timpul lucrului in zona.”

Art. 10.8.„Lucrarile care se executa in mina pentru combaterea sau lichidarea unui incendiu sau foc de mina, precum si cele pentru redeschiderea zonei izolate, se vor efectua numai cu formatii de salvatori.”
Art. 4. „Pentru a asigura securitatea si sanatate lucratorilor, angajatorul trebuie sa ia masurile necesare, astfel incat:
.........................................................................................................................
c) activitatile care comporta un risc special sa fie incredintate numai personalului competent si sa se execute conform instructiunilor date.”
Art. 7. „Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, tinand seama de natura activitatilor din intreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia:
........................................................................................................................
e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat si specific, accesul sa fie permis numai lucratorilor care au primit si si-au insusit instructiunile adecvate.”

Contrar prevederilor din RSSM, care nu interzice expres lucrul cu echipe mixte la abatajul cu banc subminat nr. 431 pentru lichidarea starii de avarie, invinuitii Necula Aurelian, Rosu Gheorghe si Ungur Dan Stefan, au luat decizia de a interveni cu personal mixt atat cu salvatori minieri cat si cu personal muncitor obisnuit. Pe langa faptul ca pentru personalul nesalvator nu s-a intocmit un permis de lucru care sa-i constientizeze asupra riscurilor la care se expun, in cazul celor mai multe dintre ei nici nu li s-a adus la cunostinta ce se intampla de fapt la acel loc de munca. Este de observat ca o parte a personalului nesalvator era in permanenta schimbat.
Ca motivatie a adoptarii acestui mod de lucru, invinuitii au invocat de catre invinuiti faptul ca prin permisul de lucru intocmit La 10.11.2008, pentru interventia cu personalul salvator s-au facut delimitarile clare pentru zona periculoasa, unde actionau acestia si zona apreciata ca fiind nepericuloasa, unde lucra personalul nesalvator. Realitatea rezultata din unele declaratii, era ca cele doua tipuri de personal lucrau impreuna, minierii nesalvatori ajutandu-i adesea pe salvatorii minieri la efectuarea operatiunii de descarcare. Este de neacceptat ca in conditii de mediu aproape identice si in acelasi loc si timp sa lucreze doua categorii de personal, una protejata prin mijloace specifice, iar cealalta neprotejata, fara a mai invoca atatea alte fenomene intempestive, care se pot produce in subteran, (inversiuni de aeraj, lovituri de acoperis, etc). Un exemplu elocvent in acest sens fiind tocmai evenimentul din 15.11.2008, cand persoanele aflate in asa zisa zona de siguranta (circuitul de aer proaspat) au decedat, iar o parte din celelalte aflate in asa zisa zona periculoasa au supravietuit tocmai datorita fenomenului de inversiune a aerajului.
S-a mai motivat acest mod de lucru, prin insuficienta personalului salvator si necesitatea cresterii vitezei de avansare si apreciat, de indepartare de zona de foc. Acest argument, de asemenea nu poate fi primit intrucat daca tot s-a luat decizia de a se combate activ focul, desi se impunea inchiderea locului de munca, se putea apela la cooperarea cu alta unitate miniera sau cu Statia centrala de salvare miniera, pentru asigurarea de personal salvator minier suplimentar.
In RSSM CNH – SA se stipuleaza la capitolul „cerinte generale in functie de natura evenimentului” ca: „lucrarile care se executa in mina, pentru combaterea sau eliminarea unui incendiu, sau foc de mina (...) se vor efectua numai cu formatii de salvatori”. Tot in acest act, raportandu-ne la conditiile inumane in care se lucra de mai multe zile (temperaturi foarte ridicate, fum, apa fierbinte, etc), se mai arata ca „in zonele cu temperatura ambianta ce depaseste 400 lucrarile de interventie vor fi executate in perioade de timp limitate de salvatori minieri selectionati si atestati pentru lucrul la temperatura si umiditate ridicate, pentru prevenirea accidentelor datorita unui eventual soc caloric”.
Toti invinuitii, au prin fisa postului atributii si obligatii legate de asigurarea unor conditii corespunzatoare la fiecare loc de munca, prin care sa se evite accidentarea personalului muncitor, lucru care nu s-a intamplat in speta, neexistand preocupari specifice atributiilor organelor de supraveghere, coordonare si control a conditiilor in care isi desfasurau activitate atat salvatorii minieri cat si personalul nesalvator.
2.9.6. Despre incalcarea normelor de protectia muncii referitoare la indeplinirea conditiilor de punere in functiune a abatajului cu banc subminat nr.431,Oriz.-250 m;
In continuare, in sarcina invinuitului Rosu Gheorghe si a defunctilor Holingher Dorel si inginer sef productie Brad Iosif, s-a retinut incalcarea unor norme referitoare la punerea in functiune a abatajului cu banc subminat La 7.11.2008, respectiv faptul ca:
Abatajul frontal nr. 431 a fost pus in functiune La 07.11.2008 in situatia in care nu erau indeplinite toate conditiile de securitate si sanatate (neasigurarea debitului de aer in conditiile aerisirii sub depresiunea generala a minei conform Metodei cadru de exploatare cu banc de carbune subminat pentru strate groase si inclinare medie 1295 E/2003, fapt materializat prin existenta acumularilor de metan in concentratii intre 0,8% la refularea coloanei de activare si 1,35% pe abataj), contrar prevederilor de la art. 5.3 din capitolul I partea II din Regulamentul de securitate si sanatate in munca al CNH Petrosani si de la art. 39 alin. (9) lit. c) din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, unde se prevede:
Art. 5.3.(1) „Inceperea lucrarilor de exploatare a abatajelor frontale se poate face numai dupa terminarea tuturor lucrarilor miniere de pregatire si amenajarilor necesare prevazute in metoda de exploatare, in documentul de securitate si sanatate in munca si se va face in baza unui proces-verbal de punere in functie, intocmit de o comisie numita de conducatorul sucursalei:
Din comisie va face parte inginerul sef productie, inginerul sef SSM, sef sector productie, inginerii responsabili cu activitatea electromecanica din sector.
(2) Nu se admite punerea in functie a lucrarilor miniere sub rezerva completarii ulterioare a masurilor de securitate si sanatate.”
Art. 39.
........................................................................................................................
(9) „Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, privind:
.......................................................................................................................
c) darea in exploatare sau repunerea in functiune, partiala ori totala, a constructiilor, echipamentelor de munca noi sau reparate, precum si pentru aplicarea proceselor tehnologice;”
Cu referire la aceasta imprejurare, invinuitul Rosu Gheorghe a aratat ca in perioada 7 – 8.11.2008, cu aprobarea invinuitului Necula Aurelian a participat in calitatea pe care o detinea la un concurs national de salvare miniera. Invinuitul Necula Aurelian, consecvent pozitiei adoptate de a nu sti, nu cunoaste, a nu-si asuma responsabilitatea a negat faptul ca ar fi avut cunostinta ca invinuitul Rosu Gheorghe nu a participat la punerea in functie a abatajului cu banc subminat nr. 431. Ce este cert, ca nici unul, nici celalalt nu s-au preocupat ca in situatia data sa fie desemnata o persoana competenta, responsabila si cu putere de decizie, in locul invinuitului Rosu Gheorghe, care invoit sau nu a lipsit de la aceasta activitate. Punerea in functiune a abatajului s-a efectuat in modalitatea descrisa in alt capitol, cu deficiente grave la sistemul de aeraj ce au persistat pana La 10.11.2008, cu influente negative asupra aerisirii locului de munca, dar mai ales asupra spatiului exploatat si a declansarii combustiilor spontane, lucru concretizat in aparitia fenomenului de autoincalzire depistat La 9.11.2008 (zi de duminica), pe abataj.
Asa cum se poate observa, din fisele posturilor specifice functiilor ocupate de catre invinuitul Rosu Gheorghe si defunctilor Holingher Ervin Dorel, sef sector I productie si inginer sef productie Brad Iosif si RSSM acestora le revin atributii multiple legate de activitatea de aeraj incepand de la elaborarea proiectelor de aeraj si pana la punerea in functiune, intretinerea si chiar modificarea acestor instalatii de aeraj. Deficientele instalatiei de aeraj, aferenta abatajului cu banc subminat nr. 431 au avut un rol decisiv in provocarea autoaprinderii stratului de carbune si evolutia ulterioara a fenomenelor de la acest loc de munca.
2.9.7. Despre incalcarea normelor referitoare la inregistrarea si raportarea acumularilor de metan si accidentari de persoane;
In sarcina invinuitilor Rosu Gheorghe si Ungur Dan Stefan s-a mai retinut incalcarea normelor referitoare la inregistrarea si raportarea acumularilor de metan si anume ca:
In evidentele privind acumularile de metan si interogarile manuale de la statia telegrizumetrica sunt consemnate acumulari de metan peste 2%, inca din faza de conturare a abatajului frontal cu banc de carbune subminat nr. 431, orizont -250, subetajul IV – vatra, la care, la rubrica „cauza acumularii” s-a trecut, in unele cazuri, „captorul masoara eronat” sau „captor defect”, fara a se proceda la raportarea si la cercetarea acestor acumulari. Prin cele de mai sus au fost incalcate prevederile de la art. 3.1. alin. (4) si alin. (7) din capitolul II partea V a Regulamentului de securitate si sanatate in munca al CNH Petrosani, de la art. 7.3. si art. 8.5. din Anexa nr. 3 a HG nr. 1.049/2006 si de la art. 13 lit. f) din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, unde se specifica:
Art. 3.1.(4) „Concentratiile de metan de peste 2% vor fi comunicate imediat conducerii tehnice a CNH Petrosani. Concentratiile de metan cu valori intre 2-3% ce depasesc 30 de minute precum si cele in concentratii mai mari de 3% vor fi raportate si Inspectoratului Teritorial de Munca – Petrosani.”
..................................................................................................................
7) Acumularile de metan cu concentratii mai mari de 2% vor fi anchetate de comisii numite prin dispozitii date de conducatorul sucursalei. Din comisia de ancheta va face parte: inginerul sef securitate si sanatate in munca, sef serviciu securitate si sanatate in munca, energetic sef, inginer aeraj si protectia muncii. Concluziile anchetei impreuna cu masurile de prevenire a unor evenimente similare vor fi inaintate spre aprobare conducatorului sucursalei in termen de 48 de ore. Masurile dispuse de conducatorul sucursalei vor fi inaintate directiei securitate si sanatate in munca din cadrul CNH Petrosani.”
Art. 7.3. „Parametrii de aeraj trebuie masurati si inregistrati periodic.”
Art. 8.5.„Parametrii de aeraj prevazuti la pct. 7.3. trebuie sa fie completati prin determinari ale concentratiei de metan.”
Art. 13. „In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:
...........................................................................................................................
f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca, prin lucratori desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe.”
Acest mod de lucru se inscrie in tendinta cvasigeneralizata, impusa de conducerea unitatii miniere, manifestata prin tendinta de eludare a realitatii, de lipsa de comunicare cu organele de control, de neconformare la masurile dispuse de aceste organe de control, iar in raporturile cu subalternii rebeli, de amenintare cu desfacerea contractului de munca, cu mutarea la o activitate de suprafata, ceea ce presupunea diminuarea veniturilor, sau dimpotriva stimularea materiala a celor care puneau in practica fara cracnire orice dispozitie. De aceea, in timpul derularii urmaririi penale, ancheta uneori s-a desfasurat cu dificultate si de aceea, in mod inexplicabil se poate observa ca muncitorii care au lucrat in cadrul aceluiasi schimb si uneori efectuand aceleasi operatiuni relateaza imprejurari cu totul diferite.
Astfel, a fost posibil ca ori de cate ori se efectua un control in subteran, personal invinuitul Necula Aurelian sa fie auzit, dand indicatii de a se intarzia patrunderea echipelor de control la locul de munca vizat, inclusiv abatajul nr. 431 inventandu-se diverse motive. In perioada in care echipele de control erau intarziate, factorii de mediu sau alte nereguli de la locurile de munca erau corectate sau se crea aparenta de normalitate.
In referire la aceasta abatere este evident ca toate mentiunile „captor masoara eronat” sau „captor defect” erau mijloace de eludare a unei acumulari reale de metan de peste 2% si care ar fi trebuit sa fie raportate si cercetate in conformitate cu dispozitiile in materie. Concluzia se bazeaza pe opiniile exprimate de specialisti in sensul ca pe diagrama neexistand inregistrarea unor batai bruste (nejustificate) in crestere sau descrestere, ci numai inregistrari progresive, nu exista nici un temei pentru a se trage concluzia de captor ce masoara eronat sau captor defect. Din pacate, fara a realiza consecintele acestor deprinderi, s-a creat posibilitatea de sus in jos, ca toti cei implicati in aceasta activitate de masurare, inregistrare a concentratiilor de metan sa o trateze cu multa usurinta, iar consecintele nu au intarziat sa apara.
In cadrul activitatii desfasurate intre unitatile miniere si structura superioara, respectiv CNH – SA au fost puse la punct proceduri de informare, prevazute in sarcina persoanelor cu atributii de conducere din cadrul celor dintai, atat prin RSSM cat si prin fisele posturilor. Incepand de la conducatorii unitatii miniere si pana la inginerul sef SSM fiecare, zilnic, trebuiau sa raporteze omologilor lor din CNH – SA problemele cu care se confruntau pe linia lor de activitate fiind totodata raspunzatori de corectitudinea acestor informatii. Astfel de proceduri erau instituite si in cadrul unitatilor miniere. Aceste proceduri, insa au fost asa cum s-a mai aratat si in alta parte, lipsite de transparenta marcate de ascunderea problemelor cu care se confrunta in realitate unitatea miniera EM Petrila.
Invinuitii Rosu Gheorghe si Ungur Dan Stefan, au invocat in declaratiile lor faptul ca incalcarile de norme retinute in sarcina lor, erau cunoscute si personal au facut demersuri atat la inginerul sef productie Brad Iosif cat si la directorul unitatii, invinuitul Necula Aurelian, demersuri care au ramas insa fara efect. Daca doreau intr-adevar solutionarea acestor deficiente, realizand astfel si atributiile din fisa postului, se impunea ca ei sa se adreseze factorilor ierarhici din CNH – SA sau Serviciului Teritorial de Munca Petrosani. Desi rezulta ca, intre invinuitii Rosu Gheorghe, care coordona direct activitatea sectorului aeraj, pe de o parte, si inginer sef productie Brad Iosif, si invinuitul Necula Aurelian, pe de alta parte, existau adesea dispute verbale legate de obstructionarea activitatii primului dintre acestia, ele nu s-au dovedit utile si suficiente.
In aceeasi ordine de idei, se inscrie si abaterea inregistrata la lit. m.2. retinuta in sarcina invinuitilor Necula Aurelian, Rosu Gheorghe si defunctului Holingher Ervin Dorel, sef sector I productie si anume ca:
In timpul cercetarii evenimentului de la abatajul nr. 431, pe parcursul audierii personalului, au fost identificate trei cazuri in care lucratorii de la abatajul frontal cu banc de carbune subminat nr. 434 Vest s-au prezentat la dispensarul medical de la unitate si la spital pentru ingrijiri medicale ca urmare a unor intoxicatii cu fum. Cu toate acestea, cazurile respective nu au fost tratate ca accidente de munca din cauza presiunilor exercitate de catre conducerea unitatii asupra celor implicati in evenimentele respective, nefiind comunicate organelor prevazute de lege si cercetate conform prevederilor legale.
De asemenea, nu a fost comunicat organelor prevazute de lege nici evenimentul care a avut loc la 10.11.2008 in abatajul frontal cu banc de carbune subminat nr. 431, orizont -250, subetajul IV – vatra, eveniment care a fost observat in mod direct de electricienii Horvath Cristian si Draganesc Emil. Prin cele de mai sus au fost incalcate prevederile de la art. 26, art. 27 alin. (1) lit. a) si 29 alin. (1) lit. a) si lit. b) din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, unde se specifica:
Art. 26. „Orice eveniment asa cum este definit in art. 5 lit. f), va fi comunicat de indata angajatorului, de catre conducatorul locului de munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia.”
Art. 27. (1) „Angajatorul are obligatia sa comunice evenimentele, de indata, dupa cum urmeaza:
a) inspectoratelor teritoriale de munca, toate evenimentele asa cum sunt definite la art. 5 lit. f).”
Art. 29. (1) „Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza dupa cum urmeaza:
a) de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca.
b) de catre inspectoratele teritoriale de munca in cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase...”
Invinuitul Necula Aurelian, a negat implicarea sa in astfel de activitati, insa sustinerea acestuia este infirmata de declaratiile martorului si partial de cea a martorei, sef serviciu SSM. Este aceeasi tendinta de acoperire a neregulilor ce se manifestau la EM Petrila, tendinta care s-a manifestat in timpul producerii evenimentului si dupa aceea cand un aparat multigaz tip Drager XAM – 7000, ce putea oferi date cu privire la evolutia conditiilor de mediu, a disparut din lamparia minei Petrila. Pentru elucidarea imprejurarilor au fost sesizate organele de cercetare penala.
2.9.8. Despre incalcarea normelor de protectie a muncii referitoare la utilizarea personalului nesalvator in conditii nocive de munca (pe calea de evacuare a aerului viciat);
S-a mai retinut in sarcina invinuitului Necula Aurelian si a inginerului sef de productie Brad Iosif ca dupa numeroasele demersuri facute atat de subordonati, cat si de organele de control, cu prilejul combaterii avariei, a catadicsit sa repartizeze o echipa care sa lucreze la reprofilarea galeriei de evacuare a aerului viciat, aferenta abatajului nr. 431, sens in care se retine:
Pentru refacerea profilului lucrarilor miniere de la nivelul orizontului -200, in vederea normalizarii aerajului din zona abatajului nr. 431 a fost repartizat personal nesalvator, in conditiile in care pe aceste lucrari exista riscul intoxicarii cu monoxid de carbon.
Prin cele de mai sus s-au incalcat prevederile de la art. 10.1 alin. (2) capitolul III partea I din Regulamentul de securitate si sanatate in munca al CNH Petrosani, de la art. 4.3.2. si art. 4.3.3. din Anexa nr. 1 a HG nr. 1.049/2006 si de la art. 39 alin. (9) lit. j) din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, unde se prevede:
Art. 10.1. Consideratii generale
..........................................................................................................................
(2) „Activitatea in conditii deosebite, create ca urmare a unor incidente grave, in subteran si la suprafata si care pun in pericol lucratorii sau bunurile materiale, unde datorita depasirii concentratiilor maxime admise de gaze, vapori si pulberi toxice sau asfixiante, ce impune folosirea aparatelor izolante pentru protectia respiratiei, se asigura prin statii de salvare miniera.
De asemenea, in timpul acestor incidente grave, cand exista pericolul aparitiei de gaze, vapori si pulberi toxice sau asfixiante la interceptarea unor lucrari miniere vechi, goluri in masiv, la controlul si cercetarea unor zone cu atmosfera incerta, precum si in alte situatii cu risc foarte ridicat stabilite, aprobate de conducatorul sucursalei miniere si avizate de conducerea tehnica a CNH Petrosani, pana la realizarea unei atmosfere respirabile, lucrarile vor fi efectuate de salvatorii din cadrul statiei de salvare miniera pe baza de permise de lucru.”
Art. 4.3.2.
„In zonele in care lucratorii pot fi expusi atmosferelor nocive pentru sanatatea lor pe langa echipamentele individuale de protectie respiratorie, trebuie sa existe un numar suficient de aparate respiratorii si echipamente de reanimare corespunzatoare.
In asemenea cazuri, trebuie sa fie prezent la locul de munca un numar suficient de lucratori instruiti care sa foloseasca asemenea echipamente.
Aparatele respiratorii si echipamentele de reanimare trebuie sa fie depozitate si intretinute corespunzator.”
Art. 4.3.3.
„In cazul in care gazele toxice sunt sau pot aparea in atmosfera locului de munca, trebuie sa existe un plan de aparare care sa precizeze echipamentele disponibile si masurile preventive adoptate.”
Art. 39. ......................................................................................................................
(9) „Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, privind:
......................................................................................................................
j) delimitarea, ingradirea si semnalizarea zonelor periculoase;”
Echipa a fost plasata numai pentru ca se cunostea ca urma sa se efectueze un control ce viza expres starea aceasta de lucruri, ca urmare a discutiilor contradictorii din 12.11.2008, dintre invinuitul Necula Aurelian si factori din conducerea CNH. Modul de plasare a acestei formatiuni de lucru arata de asemenea ignoranta si superficialitatea in abordarea problemelor. Astfel, la reprofilarea acelei galerii a fost plasata o echipa formata din personal nesalvator, iar conditiile in care pe acea cale de aeraj ieseau toate gazele ce se regaseau in abatajul nr. 431, existand oricand riscul unei intoxicari cu monoxid de carbon si implicit decesul unui sau tuturor persoanelor, avand in vedere ca adesea s-au inregistrat valori de 100 p.p.m.
Sintetizand cele ce preced se retine ca inca de la executarea lucrarilor de conturare ale abatajului cu banc subminat nr. 431, au existat probleme legate de acumularile de gaz metan in concentratii peste limitele admisibile. Invinuitii si defunctii, fiecare cu atributii specifice, au cunoscut aceasta problema intrucat asa cum s-a aratat zilnic erau semnate registrele in care se inregistreaza concentratiile de metan ce se tin la nivel de sector si unitate miniera. Cu toate acestea, in loc sa fie preocupate de gasirea unor solutii corespunzatoare de aerisire a lucrarii miniere, au preferat sa ascunda acest tip de informatii sub mentiunile de „captor masoara eronat” sau „captor defect” pe diagramele de la statia telegrizumetrica ce depaseau valoarea de 2%. Daca aceste informatii ar fi fost raportate conform RSSM, se impunea cercetarea fiecarei cauze a concentratiilor de metan si dispunerea de masuri ce se puteau solda inclusiv cu oprirea activitatii locurilor de munca.
In aceeasi perioada de executarea a lucrarilor de pregatire s-a efectuat operatiunea de impuscare a gaurilor lungi numai pe jumatate din lungimea abatajului, cu aprobarea si stiinta invinuitilor si defunctilor. Dupa impuscare, pentru incadrarea in indicatorii economici, in totala contradictie cu Metoda cadru s-a trecut la descarcarea carbunelui astfel derocat, ceea ce a condus la crearea de goluri in spatiul exploatat ce au favorizat circulatia aerului si accentuarea tendintei de autoaprindere a carbunelui.
La 4.11.2008 inainte de finalizarea lucrarilor pregatitoare, la aceasta lucrare miniera s-a inregistrat o acumulare de metan de peste 2% care a fost raportata de catre dispecerul de serviciu Varga Eleonora la CNH – SA. A doua zi, aceasta a fost admonestata pentru ca nu a consultat conducerea minei, de catre invinuitul Rosu Gheorghe, ing. sef SSM.
In aceasta faza a lucrarilor de conturare a abatajului cu banc subminat nr 431 din motive neelucidate, s-a mai produs o incalcare a Metodei de cadru cu efecte in autoaprinderea stratului de carbune. Astfel, galeria directionala din culcus a fost sapata mai lunga cu circa 3 m fata de lungimea programata, depasindu-se limita hotarului conventional dintre campurile de abataje. Astfel, s-au creat conditii pentru depasirea hotarului conventional si subminarea carbunelui dintre cele doua campuri de abataje si posibilitatea circulatiei aerului prin spatiul exploatat.
In noaptea de 6/7.11.2008 s-au finalizat lucrarile de pregatire ale abatajului cu banc subminat nr. 431, prin strapungerea galeriei de atac. Pentru punerea in functiune a abatajului a fost numita, de catre invinuitul Necula Aurelian, o comisiei din care faceau parte intre altii invinuitul Rosu Gheorghe si defunctii Brad Iosif si Holingher Dorel. Invinuitul Rosu Gheorghe nu a participat la receptia lucrarii fiind invoit pentru a participa la un concurs national de salvare miniera. Nici el si nici invinuitul Necula Aurelian nu au fost preocupati de a delega in locul sau o persoana competenta profesional. In aceste conditii ing. sef productie Brad Iosif a dispus masuri de modificare a instalatiei de aeraj, neconforme cu proiectul de aeraj. Comisia de punere in functiune a instalatiei de aeraj, luand act de faptul ca pe abataj, practic nu circula aerul, tacit au refuzat semnarea procesului verbal de punere in functiune a instalatiei de aeraj. Aceasta stare de fapt a durat din 7.11.2008 (zi de vineri) pana in 10.11.2008 cand ing. sef SSM,inv. Rosu Gheorghe constatand deficientele, a dispus revenirea la proiectul de aeraj.
Intre timp insa, urmare a celor de mai sus, la 9.11.2008 s-a constatat fenomenul de autoincalzire a carbunelui, pe abataj in zona a doua coloane de grinzi respectiv 29-31. Desi s-a trecut la instrumentarea zonei cu apa in amestec cu cenusa de termocentrala, fenomenul de autoincalzire a continuat.
In dimineata zilei de 10.11.2008 electricienii Horvath Cristian si Draganesc Emil Petru deplasandu-se la acest loc de munca, au fost surprinsi de o aprindere de metan. Speriati de acest fenomen, ale carei consecinte sunt bine cunoscute de catre cei ce lucreaza in subteran, au parasit in fuga locul incidentului. Intalnindu-l pe defunctul ing. Holingher Dorel l-au informat, iar acesta la randul sau luand legatura cu suprafata a informat sefii ierarhici, respectiv ing. sef productie, conducatorul unitatii. Acestia minimalizand fenomenul, nu l-au raportat asa cum se impunea, la CNH-SA prefacandu-se a nu avea cunostinta despre el. In zona s-au deplasat insa ing. sef productie defunctul Brad Iosif ,invinuitii Rosu Gheorghe, Ungur Dan Stefan si mai apoi chiar invinuitul Necula Aurelian. De asemenea de la CNH-SA la abatajul nr. 431 s-au deplasat doua cadre tehnice, pentru ca fusesera incunostintati pe cai neoficiale ca la acel loc de munca se intampla un fenomen de autoaprindere. Daca s-ar fi informat asa cum era corect, cu privire la manifestarea aprinderii de metan, organele abilitate respectiv CNH-SA si Serviciul ITM Petrosani, s-ar fi procedat la cercetarea fenomenului si adoptarea solutiei care se impune in astfel de situatii, inchiderea locului de munca.
Cadrele tehnice din CNH-SA neavand aceste date, au procedat la oprirea activitatii abatajului si intocmirea unui program de lucru cu salvatorii mineri, in ideea combaterii unui fenomen de autoincalzirea, constatat la locul de munca.
Incepand cu schimbul II al zilei de 10.11.2008 s-a trecut la combaterea activa a fenomenului de autoincalzire, comandamentul pentru lichidarea pericolului grav si iminent fiind format din invinuitii Necula Aurelian sef comandament cu activitate de supraveghere, coordonare si control in schimbul I a echipelor de salvatori minieri, Rosu Gheorghe in schimbul II, iar defunctul Brad Iosif in schimbul III. Invinuitul Ungur Dan Stefan in calitate de sef Statie salvare miniera avea de asemenea aceleasi atributii.
Dupa trecerea a 24 de ore de combatere activa comandamentul trebuia sa se reuneasca si sa analizeze oportunitatea prelungirii activitatii de combatere activa, lucru care nu s-a intamplat. Din probele administrate si in primul rand din registrul de activitate al salvatorilor rezulta fara dubiu ca procesul de autoaprindere al carbunelui s-a extins de la doua coloane la peste 29 de coloane, insa comandamentul nu a considerat oportun sa treaca la faza de combatere pasiva a fenomenului prin indiguirea zonei si tratarea cu substante antipirogene.
Pe acest fond de existenta a pericolului grav si iminent, adoptarea unei atitudini de pasivitate se identifica oarecum cu acceptarea potentialelor consecinte. Incepand cu data de 10.11.2008 data aprinderii de metan si implicit a aparitiei acestui pericol si continuand cu perioada urmatoare, in orice moment putea sa apara fenomenul declansator cu producerea consecintelor indiferent de hotararile de moment care s-ar fi luat la nivelul factorilor de decizie al unui schimb ce lucra pe abataj. Chiar daca pentru scurt timp datorita conditiilor in care se lucra pe abataj, oamenii ar fi fost retrasi in zona considerata ca sigura, zona galeriei directionale din acoperis, asa cum s-a intamplat de mai multe ori in cursul acelei saptamani, nu ar fi fost o masura suficienta si de siguranta deplina.
Asa cum s-a dovedit, dupa prima explozie, toate persoanele care s-au aflat in aceasta zona au decedat, iar o parte dintre cele care s-au aflat in zona nesigura, afectata de procesul autoaprinderii, au supravietuit. Acest lucru a fost pus de specialisti pe seama fenomenului de inversiune a aerajului. In plus efectele dinamice si termice nu s-au limitat doar la zona abatajului ci s-au propagat pana in galeria directionala principala spre abatajul 239 aflat la cateva sute de metri, dincolo, de baza subterana, unde l-a surprins si accidentat usor pe lacatusului Rusu Stefan.
Pe langa neasigurarea unui aeraj corespunzator, impuscarea garilor lungi doar pe jumatate din lungimea abatajului, creandu-se astfel de goluri in spatiul exploatat si depasirea hotarului contraventional dintre abataje, toate cu efecte in procesul autoaprinderii carbunelui, nu s-a respectat nici regula de baza a tratarii stratului de carbune cu substante antipirogene. Daca aceasta masura s-ar fi respectat, ar fi fost evitata autoaprinderea stratului de carbune si implicit accidentul colectiv de munca. Din probele administrate rezulta insa ca aceasta operatiune se executa mai mult formal si fara respectarea graficului prestabilit, ci doar la sfarsit de saptamana in ziua sau zilele nelucratoare. Ori este evident ca una este sa previi tendinta de autoaprindere a carbunelui si altceva este sa stingi un foc endogen in evolutie, al carui focar nu poate sa fie localizat. Dar chiar si ajungandu-se in aceasta faza daca exista, dorinta de a se recunoaste neputinta in combaterea fenomenului de autoaprindere si de dispunea combaterea pasiva a acestuia prin indiguire, accidentul colectiv de munca era evitat.
3. Latura civila
In urma producerii celor doua explozii, in 15.11.2008, la EM Petrila au decedat 13 victime (12 pe loc, iar defunctul Balba Sorin Mihai la spital) si au fost accidentate 15 persoane.
In prima explozie au decedat urmatoarele persoane:
Alecsa Marcel Alin, salvator minier, casatorit, cu un numar de 3 copii. Din raportul medico – legal de autopsie, drept cauza a mortii s-a retinut intoxicatia supraacuta cu monoxid de carbon. Sotia acestuia, numita Alecsa Liviana nu s-a constituit parte civila in cauza, urmand sa-si precizeze pozitia in fata instantei de judecata.
Mates Dan Romulus, salvator minier, casatorit, 1 copil. Din raportul medico – legal de autopsie drept cauza a mortii s-a retinut intoxicatia acuta cu monoxid de carbon consecutiv unui politraumatism provocat prin explozie cu plagi contuze cranio – faciale, arsuri de gr. III si IV, pe cca 30 % din suprafata corpului, hemoragie meningee, ruptura hepatica cu hemoperitoneu. Sotia sa, numita Mates Liliana nu s-a constituit parte civila in cauza, urmand sa-si precizeze pozitia in fata instantei de judecata.
Stoian Vasile, miner personal nesalvator, casatorit, 2 copii. Din raportul de autopsie rezulta drept cauza a mortii intoxicatia supraacuta cu monoxid de carbon. Numita Stoian Nadia Rodica, sotia acestuia s-a constituit parte civila in cauza cu echivalentul in lei a sumei de 50.000 euro, reprezentand daune morale si solicita obligarea la prestatie periodica in favoarea celor 2 copii.
Matan Adrian Mihai, ajutor miner, personal nesalvator, necasatorit , fara copii. Din raportul medico – legal de autopsie, rezulta drept cauza a mortii intoxicatia supraacuta cu monoxid de carbon. Numita Matau Mihaela, mama acestuia, se constituie parte civila in cauza cu suma echivalenta a 50.000 euro, reprezentand daune morale.
Mos Silviu Ioan, miner nesalvator, necasatorit, fara copii. Din raportul medico – legal de autopsie rezulta drept cauza a mortii intoxicatia acuta cu monoxid de carbon. Numita Mos Maria , mama acestuia se constituie parte civila in cauza cu echivalentul in lei a sumei de 50.000 euro, reprezentand daune morale.
Sipos Cristan, miner personal nesalvator, casatorit, 1 copil minor. Din raportul medico .- legal de autopsie rezulta drept cauza a mortii intoxicatia acuta cu monoxid de carbon. Numita Sipos Elena, sotia acestuia se constituie parte civila in cauza cu echivalentul in lei a sumei de 30.000 euro si obligarea la plata unei prestatii periodice in favoarea copilului minor.
Brad Iosif, salvator minier inginer sef productie EM Petrila, casatorit, 1 copil minor. Din raportul medico – legal de autopsie rezulta drept cauza a mortii intoxicatia acuta cu monoxid de carbon.
Holingher Ervin Dorel, salvator minier, inginer sef sector I productie, casatorit, 1 copil. Din raportul medico – legal de autopsie rezulta drept cauza a mortii intoxicatia supraacuta cu monoxid de carbon.
In cea de a doua explozie au decedat urmatoarele persoane:
Fratila Daniel, miner salvator, casatorit, 1 copil minor. Din raportul medico - legal de autopsie rezulta drept cauza a mortii intoxicatia acuta cu monoxid de carbon consecutiva unui politraumaism prin explozie cu arsuri tegumentare si de cai respiratorii, multiple plagi cranio – faciale cerebrale cu fracturi cranio – faciale si exteriorizarea substantei cerebrale, fracturi costale bilaterale, fractura de coloana vertebrala toracala, fractura deschisa de gamba stanga. Numita Fratila Cristina, sotia acestuia nu s-a constituit parte civila in cauza urmand sa-si precizeze pozitia in fata instantei de judecata.
Elekes Attila, miner salvator, casatorit, 1 copil. Din raportul medico – legal de autopsie rezulta drept cauza a mortii avulsia creierului consecutiva unui politraumatism cu fractura eschiloasa de bolta si baza de craniu. Numita Elekes Ofelia nu s-a constituit parte civila in cauza, insa a solicitat obligarea la plata unei prestatii periodice in favoarea copilului minor.
Visan Trandafir, inginer salvator minier, adjunctul sefului statiei de salvare EM petrila, casatorit, 1 copil . Din raportul medico – legal de autopsie rezulta drept cauza a mortii dilacererea cerebrala consecutiva unui traumatism cranio – cerebral cu fracturi multeschiloase de bolta si baza de craniu. Numita Visan Ana Violeta, sotia acestuia, s-a constituit parte civila in cauza cu echivalentul sumei de 50.000 euro reprezentand daune morale si solicita obligarea la o prestatie periodica in favoarea copilului minor.
Puian Nicolae, miner salvator, casatorit, 1 copil minor. Din raportul medico legal de autopsie rezulta drept cauza a mortii, intoxicarea acuta cu monoxid de carbon.. Numita Puian Ana, sotia acestuia nu s-a constituit parte civila in cauza, urmand sa-si precizeze pozitia in fata instantei de judecata.
Balba Sorin Mihai, miner salvator, casatorit, 2 copii. Din raportul de autopsie medico – legal rezulta drept cauza a mortii sindromul de disfunctie multipla organo sistematica, survenit in evolutia unor arsuri de gr. III, arsuri ale cailor respiratorii superioare cu politraumatism cranian (vezi f. 81 Anexe ITM vol. 9). Numita Balba Silvia Adriana s-a constituit parte civila in cauza cu echivalentul sumei de 300.000 euro si obligarea la prestatie periodica in favoarea celor doi copii minori.
In urma primei explozii au fost accidentate urmatoarele persoane:
Socolescu Alexandru, miner salvator, casatorit, 1 copil minor. A suferit leziuni vindecabile in 95 – 100 zile ingrijiri medicale, fiind internat initial in Spitalul de Urgenta Petrosani si mai apoi in Spitalul Clinic de Urgente si Chirurgie Plastica Reparatorie si Arsuri Bucuresti. Nu s-a constituit parte civila in cauza, urmand sa-si precizeze pozitia in fata instantei de judecata.
Laban Cristian, lacatus sector IV transport, casatorit, 2 copii. A suferit leziuni vindecabile in 17 – 18 zile ingrijiri medicale, fiind internat in Spitalul de Urgenta Petrosani. Nu a formulat plangere penala in cauza.
Tirintica Victor, inginer CFL sector IV transport, casatorit, 1 copil. A suferit leziuni vindecabile in 24 – 25 zile de ingrijiri medicale, fiind internat initial la Spitalul de Urgenta Petrosani si mai apoi la Spitalul Clinic de Urgente si Chirurgie Plastica Reparatorie si Arsuri Bucuresti. Nu s-a constituit parte civila in cauza. Nu a formulat plangere penala.
Matei Petru, muncitor necalificat sector I productie, casatorit, 1 copil. A suferit leziuni vindecabile in 85 – 90 zile de ingrijiri medicale, fiind internat la Spitalul Clinic de Urgente si Chirurgie Plastica Reparatorie si Arsuri Bucuresti. S-a constituit parte civila in cauza cu suma de 50.000 lei, reprezentand daune morale.
Loghin Constantin, lacatus mecanic sector IV transport, casatorit, 4 copii. A suferit leziuni vindecabile in 75 – 80 zile de ingrijiri medicale, fiind internat la Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti. Nu s-a constituit parte civila in cauza.
Alecsa Nicolae, miner salvator, casatorit, 2 copii. A suferit leziuni vindecabile in 24 – 25 zile de ingrijiri medicale, fiind internat la Spitalul Clinic de Urgente si Chirurgie Plastica Reparatorie si Arsuri Bucuresti. Nu s-a constituit parte civila in cauza, urmand sa-si precizeze pozitia in fata instantei de judecata.
Iordache Nicolae Florin, ajutor miner, personal nesalvator, nu este casatorit, nu are copii. A suferit leziuni vindecabile in 60 – 55 zile de ingrijiri medicale, fiind internat in Spitalul Clinic de Urgente si Chirurgie Plastica Reparatorie si Arsuri Bucuresti. Nu a formulat plangere penala.
Bodoni Sandor, miner, personal nesalvator, casatorit, 2 copii. A suferit leziuni vindecabile in 50 – 55 zile de ingrijiri medicale, fiind internat in Spitalul Clinic de Urgente Bucuresti. Nu a formulat plangere penala.
Rusu Stefan, miner salvator, casatorit, fara copii. Nu a fost internat in spital, nu sunt atestate leziuni. Nu a formulat plangere penala.

In cea de a doua explozie au fost accidentate urmatoarele persoane:
Traila Sorin, miner salvator, casatorit,. fara copii. A suferit leziuni vindecabile in 25 – 27 zile de ingrijiri medicale, fiind internat in Spitalul de Urgenta Petrosani. Nu a formulat plangere penala.
Badea Vasile, miner salvator, casatorit, 2 copii. A suferit leziuni vindecabile in 25 – 27 zile de ingrijiri medicale, fiind internat in Spitalul de Urgenta Petrosani. Nu a formulat plangere penala.
Leonte Petrica, miner salvator, casatorit, 1 copil. A suferit leziuni vindecabile in 9 – 10 zile de ingrijiri medicale, fiind internat in Spitalul de Urgenta Petrosani. Nu a formulat plangere penala.
Baran Alin Daniel miner salvator, casatorit, 1 copil. A suferit leziuni vindecabile in 14 – 15 zile de ingrijiri medicale, fiind internat in Spitalul de Urgenta Petrosani. Nu a formulat plangere penala.
Cristea Nicolae, miner salvator, casatorit, 2 copii. A suferit leziuni vindecabile in 14 – 15 zile de ingrijiri medicale, fiind internat in Spitalul de Urgenta Petrosani. Nu a formulat plangere penala.
Holingher Vasile Sorin, miner salvator, inginer sef SSM din CNH – SA. Nu a fost internat in spital, nu sunt atestate leziuni. Nu a formulat plangere penala.
Spitalul de Urgenta Petrosani se constituie parte civila in cauza cu contravaloarea cheltuielilor de spitalizare ocazionate cu internarea persoanelor accidentate, dupa cum urmeaza, pentru:
Loghin Constantin, internat in perioada 15 – 16.11.2008, cu cheltuieli de 558,77 lei;
Iordache Nicolae Florin, internat in perioada 15 – 16.11.2008, cu cheltuieli de 892,66 lei
Balba sorin Mihai, internat in perioada 15 – 16.11.2008, cu cheltuieli de 784,57 lei
Tirintica Victor, internat in perioada 15 – 16.11.2008, cu cheltuieli de 756,44 lei
Socolescu Alexandru, internat in perioada 15 – 16.11.2008, cu cheltuieli de 635,19 lei
Alecsa Nicolae, internat in perioada 15 – 16.11.2008, cu cheltuieli de 886,09 lei
Matei Petru, internat in perioada 15 – 16.112008, cu cheltuieli de 603,19 lei
Bodoni Sandor, internat in perioada 15 – 16.11.2008, cu cheltuieli de 716,50 lei
Leonte Petrica, internat in perioada 15 – 19.11.2008, cu cheltuieli de 1811 lei
Traila Sorin, internat in perioada 15 – 19.11.2008, cu cheltuieli de 1218 lei
Badea Vasile, internat in perioada 15 – 19.11.2008, cu cheltuieli de 1293 lei
Baran Alin Daniel, internat in perioada 15 – 19.11.2008, cu cheltuieli de 1346,51 lei
Cristea Nicolae, internat in perioada 15 – 19.112008, cu cheltuieli de 1245,31 lei
Laban Cristian, internat in perioada 15 – 19.11.2008, cu cheltuieli de 1241,85 lei
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti s-a constituit parte civila in cauza cu contravaloarea cheltuielilor de spitalizare, dupa cum urmeaza, pentru:
Balba Sorin Mihai, internat in perioada 16.11 – 24.11.2008, cu suma de 25.652,54 lei;
Bodoni Sandor, internat in perioada 16.11 – 24.11.2008 cu cheltuieli de 83.859,81 lei;
Loghin Constantin, internat in perioada 16.11 – 12.12.2008, cu suma de 10.898,14 lei.
Spitalul Clinic de Urgenta de Chirurgie Plastica, Reparatorie si Arsuri Bucuresti, s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 342.429,44 lei, reprezentand contravaloarea cheltuielilor de spitalizare ocazionate de internarea numitilor. Alecsa Nicolae, Socolescu Alexandru, Tirintica Victor, Matei Petru si Iordache Nicolae Florin.
4. In drept:
Fapta invinuitului Necula Aurelian care in calitatea sa de director al EM Petrila si de sef al comandamentului de lichidare a avariei, din culpa, nu a luat masurile legale de securitate si sanatate in munca referitoare la oprirea activitatii la abatajul cu banc subminat 431 in conditiile manifestarii unui pericol grav si iminent; nu a luat masuri pentru asigurarea unui aeraj corespunzator de prevenire a aparitiei focurilor endogene, de mentinere in stare corespunzatoare a cailor de aeraj si cele referitoare la Metoda cadru de exploatare a stratelor de carbune cu inclinare medie; nu a dispus evacuarea personalului salvator din zona calamitata, incalcari care au provocat doua explozii succesive, soldate cu decesul a 13 victime si vatamarea corporala a altor persoane, constituie infractiunile de:
- neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatatea in munca de catre persoana care avea indatorirea de a lua aceste masuri daca se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca, prev. de art. 37 al. 1, 2 si 3 din Legea nr. 319/2006(2 fapte);
- ucidere din culpa prev. de art. 178 al. 1, 2 si 5 C.p. (6 victime)
- ucidere din culpa prev. de art. 178 al. 1, 2 si 5 C.p. (5 victime)
- vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al.1, 2, 4 C.p. (3 victime),
- vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al.1, 3 C.p (1 victima); Cu aplic. art. 33 lit. a si b C.p.
Fapta invinuitului Rosu Gheorghe care in calitatea sa de inginer sef cu securitatea si sanatatea in munca si organ de supraveghere, conducere si control pe linie de activitate de salvare miniera, din culpa, nu a luat masurile legale de securitate si sanatate in munca referitoare la oprirea activitatii la abatajul cu banc subminat nr. 431, in conditiile manifestarii unui pericol grav si iminent; de asemenea de a nu lua masuri pentru asigurarea unui aeraj corespunzator de prevenire a aparitiei focurilor endogene; de intretinere in stare corespunzatoare a cailor de aeraj si cele referitoare la Metoda cadru de exploatare a stratelor de carbune groase cu inclinare medie, incalcari ce au condus la provocarea exploziei din 15.11.2008 orele 14,49 soldata cu moartea a 8 victime si vatamarea corporala a altor persoane, constituie infractiunile de :
- neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatatea in munca de catre persoana care avea indatorirea de a lua aceste masuri daca se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca, prev. de art. 37 al. 1, 2 si 3 din Legea nr. 319/2006;
- ucidere din culpa prev. de art. 178 al. 1, 2 si 5 C.p. (6 victime)
- vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al.1, 2, 4 C.p.(3 victime),
- vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al.1, 3 C.p(1 victima); Cu aplic. art. 33 lit. b C.p.
Fapta invinuitului Ungur Dan Stefan, care in calitatea sa de sef al sectorului aeraj si totodata sef al statiei de salvare miniera a EM Petrila, din culpa, nu a respectat masurile stabilite cu privire la de securitatea si sanatatea in munca, de oprire a activitatii la abatajul cu banc subminat in conditiile existentei unui pericol grav si iminent; de asemenea de a nu se afla efectiv la acel loc de munca pentru a coordona activitatea salvatorilor minieri si a nu intocmi un nou permis de lucru odata cu schimbarea conditiilor de mediu, de a nu lua astfel de masuri cu privire la asigurarea unui sistem de aeraj corespunzator si de a preveni aparitia focurilor endogene; incalcari ce au condus la provocarea exploziei din 15.11.2008 orele 14,49 soldata cu moartea a 8 persoane si accidentarea altor persoane, constituie infractiunile de:
- nerespectarea de catre orice persoana a obligatiilor si masurilor stabilite cu privire la securitatea si sanatatea in munca daca prin aceasta s-a creat un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca, prev. de art. 38 al. 1, 2 si 4 din Legea nr. 319/2006;
- ucidere din culpa prev. de art. 178 al. 1, 2 si 5 C.p. (6 victime)
- vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al.1, 2, 4 C.p.(3 victime),
- vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al.1, 3 C.p(1 victima); Cu aplic. art. 33 lit. b C.p.
5. Despre vinovatie
Infractiunile de neluare sau nerespectare a obligatiilor sau masurilor cu privire la securitatea si sanatatea in munca, creandu-se astfel un pericol grav si iminent de accidentare, prev. de art. 37 si 38 din L.319/2006, fac parte din categoria infractiunilor de pericol si se pot comite conform textului de lege, atat cu intentie, cat si din culpa. Analizand probatoriul administrat in cauza, se poate concluziona ca invinuitii nu au urmarit si nici acceptat consecintele faptelor lor, asa cum presupune modalitatea de comitere a unei fapte cu intentie. Acestia incalcand sau neluand in timpul executarii atributiilor de serviciu, normele de protectie a muncii si obligatiile specifice functiei pe care o ocupau, au realizat posibilitatea producerii unei aprinderi sau explozii de metan, insa au apreciat, fara temei, ca un astfel de incident nu se va produce tocmai in aceasta situatie. Sunt puse in evidenta astfel, trasaturile specifice unor infractiuni comise din culpa. Daca infractiunile de pericol, infractiuni premisa s-au comis in plan subiectiv in modalitatea expusa, atunci si in cazul infractiunilor de rezultat, decesul si vatamarea corporala a unor persoane, nu se poate retine decat in aceeasi forma a vinovatiei, respectiv culpa.
Astfel, s-a stabilit ca invinuitul Necula Aurelian, in dubla sa calitate de conducator al unitatii miniere si sef al comandamentului de lichidare a incidentului major, si-a incalcat atributiile de serviciu ce derivau din fisa postului si normele legale, in dorinta de a nu informa corect organele tehnice superioare cu realitatea manifestata pe abataj, socotind ca va reusi, ca si in alte situatii, lichidarea incidentului fara a se ajunge la cercetari din partea organelor abilitate si oprirea activitatii la locul de munca. Atat ca director, cat si ca sef al comandamentului de lichidare a incidentului major, avea puterea de a decide oprirea activitatii pe abataj si izolarea acestuia cu diguri, in vederea continuarii combaterii pasive a fenomenului de autoincalzire. A omis luare acestor masuri intrucat a sperat, in mod nejustificat, ca fenomenul va fi stapanit si lichidat.
La randul sau, invinuitul Rosu Gheorghe, in dubla sa calitate de inginer sef cu securitatea si sanatatea in munca in cadrul unitatii miniere si totodata membru in comandamentul de lichidare a incidentului major, a prevazut posibilitatea producerii unei explozii la acest loc de munca. Aceasta rezulta din insasi atitudinea sa ostila fata de invinuitul Necula Aurelian, care in repetate randuri, a oprit activitatea de innamolire pe care el o dispusese. Chiar daca nu era seful comandamentului de lichidare a incidentului major, putea sa ceara oprirea activitatii si izolarea cu diguri a locului de munca, lucru pe care nu l-a facut insa, sperand din aceleasi motive ca si invinuitul Necula Aurelian, ca nu se va intampla nimic deosebit la acel loc de munca.
Invinuitul Ungur Dan-Stefan, a carui activitate in cauza este analizata tot prin reunirea a doua calitati, respectiv cea de sef al sectorului aeraj si sef al statiei de salvare miniera, de asemenea a putut sa prevada posibilitatea producerii unui accident de munca, cu atat mai mult cu cat, a fost unul dintre cei care s-au deplasat in mod repetat la abatajul nr. 431. Sustinand ca nu a constatat nimic deosebit la acest loc de munca, in contradictie flagranta cu probele administrate in dosar, rezulta ori ca nu si-a desfasurat activitatea de supraveghere, coordonare si control al echipelor de salvatori mineri,ori a executat-o cu superficialitate. Atat in calitatea sa de sef sector aeraj, cat si in calitatea de sef statie salvare miniera, putea sa ceara invinuitului Necula Aurelian oprirea activitatii pe abataj sau sa dispuna personal acest lucru, ori evacuarea salvatorilor mineri. In plus, atat el, cat si invinuitul Rosu Gheorghe, aveau obligatia de a anunta orice incident periculos forurilor superioare. Daca nu s-ar fi limitat doar la a protesta verbal impotriva deciziilor invinuitului Necula Aurelian si ar fi informat organele superioare despre ceea ce s-a intamplat in perioada 10-15.11.2008, accidentul de munca,cu siguranta, ar fi fost evitat.
In ceea ce priveste intinderea raspunderii retinute in sarcina invinuitilor, nu poate fi decat diferita, prin raportarea la producerea celor doua deflagratii. Daca in legatura cu efectele primei deflagratii, responsabilitatea din motivele expuse, revine invinuitilor si defunctilor Brad Iosif si Holingher Ervin Dorel, in cazul efectelor celei de-a doua explozii situatia de fapt se schimba. Cea de-a doua explozie, ca fenomen, a fost conditionata indisolubil de prima, insa prin efectele ei – moartea a cinci persoane si accidentarea altor sase – nu se mai poate constitui intr-o unitate de efect cu cele ale primei deflagratii. Victimele, salvatori mineri, se aflau in zona intr-o activitate ordonata de salvare a supravietuitorilor, dispusa de catre seful comandamentului de lichidare a incidentului major, respectiv invinuitul Necula Aurelian. Acestuia, desi i s-au semnalat schimbari periculoase in conditiile de mediu ale locului avariat, nu a luat masura evacuarii salvatorilor mineri, nici macar la solicitarea insistenta si repetata a unei terte persoane, care l-a constientizat de pericolul iminentei unei noi deflagratii. Solicitarile de evacuare ale personalului salvator s-au derulat pe durata de o ora, perioada in care, daca s-ar fi dispus masura evacuarii, salvatorii mineri ar fi putut, nu doar sa se indeparteze de zona periculoasa, ci chiar sa iasa la suprafata. Din aceste considerente, vinovatia pentru efectele celei de-a doua explozii apartine in exclusivitate invinuitului Necula Aurelian.
In sarcina defunctilor Holingher Ervin Dorel inginer sef sector I productie EM Petrila si inginer sef productie Brad Iosif, se retine faptul ca din culpa, nu au respectat dispozitiile referitoare la oprirea activitatii la abatajul cu banc subminat nr. 431, pe cele referitoare la sistemul de aeraj, de intretinere a cailor de aeraj si cele din Metoda cadru cu privire la exploatarea statelor groase si cu inclinare medie, acte ce au condus la explozia de metan din data de 15.11.2008, orele 1449, soldata cu decesul a 8 victime si vatamarea corporala a altor persoane. Avand in vedere ca cele doua persoane au decedat in timpul primei explozii nu mai poate fi antrenata raspunderea penala a acestora.
7. Masuri procesuale
a) La 16.11.2008, prin rezolutia Parchetului de pe langa Tribunalul Hunedoara a fost inceputa urmarirea penala „in rem,” iar la 6.05.2009 a fost inceputa urmarirea penala „in personam” impotriva invinuitilor Necula Aurelian, Rosu Gheorghe si Ungur Dan-Stefan, pentru comiterea infractiunilor de ucidere din culpa, prev. de art. 178 al.1, 2 si 5 C. pen, vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al.1,2,3,4 C. pen si infractiunile prev. de art. 37 si art. 38 din Legea sanatatii si securitatii in munca Nr.319/2006.
b) Materialul de urmarire penala a fost prezentat invinuitilor dupa cum urmeaza :
Invinuitului Necula Aurelian, conform procesului-verbal din 24.06.2009 si ulterior s-a facut o alta prezentare a noilor probe administrate, conform procesului-verbal din 6.08.2009
Invinuitului Rosu Gheorghe, conform procesului-verbal din data de 24.06.2009,iar ulterior noile probe administrate au fost prezentate conform procesului-verbal din 6.08.2009
Invinuitului Ungur Dan-Stefan conform procesului-verbal din 5.06.2009 si ulterior noile probe,conform procesului-verbal din 24.07.2009.
Datorita volumului mare de (mijloacelor de proba administrate in cauza, prezentarea materialului de urmarire penala a fost executata prin punerea la dispozitie a tuturor dosarelor pe durata mai multor zile.
8. Caracterizarea invinuitilor: Invinuitul Necula Aurelian, este casatorit, are un copil minor, este angajat in cadrul CNH – SA Petrosani, nu are antecedente penale. A avut o atitudine refractara in timpul urmaririi penale. Invinuitul Rosu Gheorghe este casatorit, are 2 copii minori, este angajat in cadrul CNH – SA Petrosani si nu are antecedente penale. Invinuitul Ungur Dan Stefan, este casatorit, are un copil, este angajat in cadrul EM Petrila, nu are antecedente penale.
Actiunea penala urmeaza a fi pusa in miscare fata de invinuiti pentru infractiunile de mai sus.
Vazand disp. art. 262 pct. 1 lit. a C. pr. pen., art. 243, art. 10 lit. f si g C. pr. pen. DISPUN:
1. Punerea in miscare a actiunii penale;
Trimiterea in judecata a inculpatilor:
NECULA AURELIAN - pentru infractiunile de:
- neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatatea in munca de catre persoana care avea indatorirea de a lua aceste masuri daca se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca, prev. de art. 37 al. 1, 2 si 3 din Legea nr. 319/2006(2 fapte);
- ucidere din culpa prev. de art. 178 al. 1, 2 si 5 C.p. (6 victime)
- ucidere din culpa prev. de art. 178 al. 1, 2 si 5 C.p. (5 victime)
- vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al. 2, 4 C.p. (parte vatamata Socolescu Alexandru)
- vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al. 2, 4 C.p. (parte vatamata Matei Petru)
- vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al. 2, 4 C.p. (parte vatamata Loghin Constantin)
- vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al. 1, 3 C.p. (parte vatamata Alecsa Nicolae)
Cu aplic. art. 33 lit. a si b C.p.

ROSU GHEORGHE, pentru infractiunile de:
- neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatatea in munca de catre persoana care avea indatorirea de a lua aceste masuri daca se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca, prev. de art. 37 al. 1, 2 si 3 din Legea nr. 319/2006;
- ucidere din culpa prev. de art. 178 al. 1, 2 si 5 C.p. (6 victime),
- vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al. 2, 4 C.p. (parte vatamata Socolescu Alexandru)
- vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al. 2, 4 C.p. (parte vatamata Matei Petru)
- vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al. 2, 4 C.p. (parte vatamata Loghin Constantin)
- vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al. 1, 3 C.p. (parte vatamata Alecsa Nicolae)
Cu aplic. art. 33 lit. b C.p.

UNGUR DAN STEFAN, pentru infractiunile de:
- nerespectarea de catre orice persoana a obligatiilor si masurilor stabilite cu privire la securitatea si sanatatea in munca daca prin aceasta s-a creat un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca, prev. de art. 38 al. 1, 2 si 4 din Legea nr. 319/2006;
- ucidere din culpa prev. de art. 178 al. 1, 2 si 5 C.p. (6 victime),
- vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al. 2, 4 C.p. (parte vatamata Socolescu Alexandru)
- vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al. 2, 4 C.p. (parte vatamata Matei Petru)
- vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al. 2, 4 C.p. (parte vatamata Loghin Constantin)
- vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al. 1, 3 C.p. (parte vatamata Alecsa Nicolae)
Cu aplic. art. 33 lit. b C.p.

2. Neinceperea urmaririi penale, fata de defunctii:
HOLINGHER ERVIN DOREL, BRAD IOSIF –, pentru comiterea infractiunilor de:
- nerespectare a obligatiilor si masurilor stabilite cu privire la securitatea si sanatatea in munca, creandu-se astfel un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca, prev. de art. 38 al. 1, 2 si 4 din Legea nr. 319/2006
- ucidere din culpa, prev. de art. 178 al. 1, 2 si 5 C.p. (6 victime)
- vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al. 1, 2,3 si 4 C.p. (4 victime)

3. Incetarea urmaririi penale fata de inculpatii NECULA AURELIAN, ROSU GHEORGHE si UNGUR DAN STEFAN, pentru infractiunea de:
- vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al. 1 si 3 C.p.(un numar de 11 victime)

Conform art. 264 C.pr.pen. dosarul se inainteaza Judecatoriei Petrosani, urmand sa fie citati:
INCULPATII:
NECULA AURELIAN
ROSU GHEORGHE
UNGUR DAN STEFAN

Cheltuielile judiciare in suma de 20.000 lei vor fi suportate, in solidar, de inculpati si partea responsabila civilmente, conform prev. art. 191 alin. 2 si 3 C. pr. pen.